Gradul de pregătire al României la consecinţele dezastrelor naturale este limitat din cauza slăbiciunii instituţiilor, în timp ce daunele provocate de schimbările climatice ce ar putea afecta infrastructura s-ar putea dubla până în anul 2020, relevă o analiză publicată, marţi, pe blogul Băncii Mondiale.

Autorii materialului, Donato De Rosa - economist şef la Banca Mondială, şi Maja Murisic - specialist în mediu în cadrul aceleiaşi instituţii, aduc în discuţie cel mai recent raport al Băncii, intitulat "Diagnosticul sistematic de ţară".

"Deşi autorităţile din România recunosc că îmbunătăţirea politicilor şi a modului în care instituţiile funcţionează poate să aibă un rol important în reducerea costurilor economice ale riscurilor climatice şi ale dezastrelor naturale, agenda reformelor nu este finalizată. Implementarea Directivei UE privind gestionarea inundaţiilor a ajutat România să identifice şi să cartografieze zonele cu risc potenţial de inundaţii. Alte iniţiative au inclus dezvoltarea planurilor naţionale şi regionale de gestionare a riscurilor. Cu toate acestea, lipsa investiţiilor în reducerea riscurilor seismice pentru clădiri rămâne o problemă importantă. Pentru a reduce daunele potenţiale în cazul unui cutremur, există necesitatea de a creşte suma alocată de către Guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atât cel finanţat de către stat sau de către mediul privat, şi creşterea nivelului de conştientizare de către locuitori a urgenţei gestionării riscurilor seismice", arată experţii Băncii Mondiale.

În acelaşi context, specialiştii menţionează că, din 1990 şi până în prezent, în România au fost înregistrate 77 de evenimente de dezastre grave, ce au generat pagube directe în valoare de peste 3,5 miliarde de dolari, la cursul din prezent al monedei americane.

"În ţările din întreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbărilor climatice care au făcut ca modelele de creştere din trecut să nu mai fie durabile şi care au dus la regresul reducerii sărăciei şi al prosperităţii comune. România nu face excepţie. Riscurile legate de climă şi dezastrele naturale, incluzând creşterea incidenţei inundaţiilor grave pe continente şi a secetelor tot mai intense şi mai frecvente, devin "noua normalitate', ceea ce are întotdeauna un preţ ridicat. Din 1990, 77 de evenimente de dezastre grave au fost înregistrate în ţară, rezultând peste 3,5 miliarde de dolari ca daune directe (la valoarea dolarului de astăzi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeaşi perioadă, o povară grea pentru economie. Povestea nu se încheie aici. Indiciile arată că, în România, clima se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani, iar estimările impactului general al pericolelor legate de climă arată că doar daunele prognozate să afecteze anual infrastructura s-ar dubla până în 2020 şi ar putea să fie de şase ori mai mari până în 2080", menţionează sursa citată.

Conform specialiştilor, şi alte dezastre naturale care nu au la origine de schimbările climatice vor avea un impact semnificativ.

"În ultimii 100 de ani, 13 cutremure au dus la 2.630 de victime şi au afectat peste 400.000 de persoane. Cu peste 75% din populaţie (dintre care, 65% în mediul urban) vulnerabilă la cutremure şi 45% din întreaga forţă de răspuns naţională aflată în zone cu pericole ridicate de cutremur, un viitor seism ar putea să aibă consecinţe catastrofice pentru întreaga economie naţională", se notează în raportul citat.

Reprezentanţii Băncii Mondiale susţin că, pentru a limita consecinţele dezastrelor naturale, ţările din întreaga lume au adoptat politici de reducere a daunelor aduse patrimoniului privat, care variază de la investiţii specializate în infrastructură la sisteme eficiente de alertă timpurie, ce pot să îmbunătăţească prognoza meteorologică şi emiterea din timp a alertelor.

"De exemplu, studiile arată că emiterea timpurie a alertelor înainte de inundaţiile cauzate de fluviile Elba şi Dunăre din 2002 au permis ca 31% din populaţia din zonele inundate să ia măsuri de prevenţie, precum mutarea vehiculelor în afara zonei inundate sau protejarea documentelor importante şi a obiectelor de valoare, reducând astfel semnificativ impactul inundaţiilor. Cu o prevenire mai bună, consecinţele inundaţiilor din 2010 din România, care au dus la daune de 1,1 miliarde de euro şi au afectat peste 12.000 de persoane, cu 26 de decese, ar fi fost mult diminuate. Multe ţări au implementat şi politici axate pe creşterea rezilienţei din perioada imediat următoare unui dezastru. Acestea au inclus măsuri care să faciliteze accesul la resurse financiare sau să promoveze mecanisme de asigurare care să accelereze în mod semnificativ reconstrucţia post-dezastru. Un astfel de exemplu îl reprezintă programele de reciprocitate a riscurilor care încurajează sectorul privat să reducă riscul excesiv. Importanţa accesului la un fond global de capital de risc a fost demonstrată imediat după cutremurul din Chile din 2010, atunci când aproape 95% din cele 8 miliarde de dolari din daunele asigurate au fost transferate de pe piaţa internă către reasiguratori internaţionali", subliniază analiştii.

Un studiu al Băncii Mondiale estimează că implementarea măsurilor de prevenţie în România ar putea să reducă daunele materiale cu până la 13% şi pierderile legate de bunăstarea oamenilor cu până la 16%.

În acelaşi timp, implementarea unor politici pentru creşterea rezilienţei în România ar rezulta în reducerea generală a daunelor materiale cu până la 2,8% şi a pierderilor legate de bunăstarea oamenilor cu până la 14%. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)