Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), remis joi AGERPRES.

"Strategia pare o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil, omiţând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că: a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând în România progres tehnologic; a creat meserii şi şcoli profesionale; şi-a îmbunătăţit performanţa tehnică în pofida unui cadru de reglementare creat pentru tehnologii convenţionale; şi-a redus costurile în ciuda pierderilor suferite ca urmare a modificărilor repetate aduse schemei de suport, pierderi care au depăşit 25% din capitalul investit; a contribuit la conservarea resurselor primare fosile, valoroase în acoperirea vârfurilor de consum sau a perioadelor critice", se precizează în documentul citat.

Potrivit Documentului de poziţie elaborat de RWEA, obiectivele şi investiţiile prevăzute în Strategie nu vor putea susţine o participarea echitabilă la ţinta comună a UE (32% pentru ponderea SRE - surse regenerabile de energie - în consumul final brut de energie în 2030, cu posibilitatea de revizuire strict superioară în 2023).

Totodată, Strategia nu prevede o creştere semnificativă a capacităţii de producere a energiei din surse regenerabile, esenţială în atingerea ţintelor de decarbonizare incluse în angajamentele României. Astfel, Strategia Energetică prevede o capacitate adiţională de energie eoliană de aproximativ 1.200 MW până în 2030, un obiectiv prea puţin ambiţios faţă de beneficiile pe care această tehnologie le aduce consumatorilor. Energia eoliană a devenit cea mai ieftină formă de generare a energiei, cu un cost mediu de instalare în România de aproximativ 1080 euro/kW şi un cost egalizat al energiei (LCOE) de aproximativ 52 euro/MWh pe perioada de analiză a Strategiei, comentează RWEA.

Un studiu al Asociaţiei realizat cu sprijinul Deloitte, ale cărui date au fost trimise Ministerului Energiei în Documentul de poziţie la Strategia Energetică, arată oportunitatea tehnică şi economică pentru capacităţi adiţionale din surse eoliene de cel puţin 3.000 MW în orizontul de timp al Strategiei, ce vor crea o valoare adăugată de peste 5 miliarde de euro în perioada 2021 - 2030, în timp ce impactul investiţiilor legate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie va atinge 350 miliarde de euro în perioada analizată.

"Întrucât fără barierele pentru integrare tehnologia eoliană ar fi competitivă pe piaţă, investiţiile în domeniu vor putea fi realizate în următorii ani exclusiv din surse private şi fără scheme de suport, fără a aduce costuri suplimentare în factura consumatorului final. Prin comparaţie, tehnologiile prevăzute de Minister pentru investiţii (energie nucleară, energie din cărbune şi centrale de acumulare prin pompaj) sunt cele mai scumpe forme de producţie de energie, cu cele mai mari durate de realizare şi vor avea nevoie de suport din partea consumatorului pe toată durata lor de viaţă", subliniază comunicatul RWEA.

Totodată, potrivit sursei citate, condiţionarea dezvoltării surselor regenerabile de energie de existenţa unor capacităţi de stocare demonstrează o abordare minimalistă a soluţiilor pe care o piaţă competitivă de energie le poate oferi, neluând în calcul interconectarea pieţelor europene, digitalizarea şi descentralizarea consumului, gestiunea consumului într-o manieră agregată şi inteligentă. O piaţă de stocare funcţională ar putea într-adevăr debloca investiţiile private bazate pe noi tehnologii descentralizate din ce în ce mai competitive, care pot fi dezvoltate la momentul identificării necesităţii şi a oportunităţii economice, investiţii ce până acum au fost blocate de lipsa cadrului legislativ.

"În plus, rezilienţa sistemului este abordată într-o manieră perimată, care denotă teama de adaptare la o realitate în care tehnologiile şi măsurile de integrare a acestora există şi permit tranziţia sistemului energetic către noua paradigmă în care consumul urmăreşte producţia, iar consumatorul îşi asumă un rol activ. Este greu de înţeles cum acelaşi document care susţine că are ca obiective 'protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice' poate ignora soluţiile competitive, preferând în schimb investiţii în acele tehnologii de producţie costisitoare, cu termen de finalizare incert şi costuri suportate în final de către consumatori", se mai arată în comunicat.

În aceste condiţii, RWEA solicită autorităţilor române să analizeze mai bine contextul european şi global şi să nu întoarcă spatele perspectivei unei economii competitive bazate pe energie ieftină şi curată cu soluţiile cele mai economice pentru consumatori. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)