Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a relatat, miercuri, o lecţie de viaţă pe care a primit-o în anul 1991 de la doi oficiali olandezi, care au sfătuit ţările aflate în tranziţie să fie coerente şi să pună accentul pe infrastructuri şi pe existenţa unui stat puternic.

Isărescu a ţinut o alocuţiune în deschiderea conferinţei cu tema "Modelul economic românesc în UE. România - orizont 2040".

"Temele de la conferinţa de azi sunt interesante, sunt preocupante, le auzi mereu: nu avem un model de dezvoltare economică sau rolul statului e prea mare sau prea mic, intervine prea mult sau deloc", a spus Isărescu.

El a relatat sfaturile pe care le-au primit în anul 1991, la o întrunire a FMI şi a Băncii Mondiale, reprezentanţii ţărilor aflate în tranziţie la acel moment.

"Mi-am adus aminte de un lucru pe care îl pot interpreta ca experienţă de viaţă, în 1991. Noi, România, fiind înainte de 1990 membri ai Fondului şi Băncii Mondiale - am fost singura ţară comunistă, cu excepţia Iugoslaviei, care aderasem la FMI şi Banca Mondială, în 1972 - am fost invitaţi de şeful constituenţei olandeze - noi eram în constituenţa olandeză - iar dânşii au avut o idee interesantă, pentru că treptat se adunau în această constituenţă mai multe ţări foste comuniste, ţările din Balcani. Şi vă redau una dintre întâlnirile despre tranziţie", a spus guvernatorul BNR.

La acea vreme, reprezentanţii Olandei la FMI şi Banca Mondială erau Wim Kok, ministru de Finanţe, şi Wim Duisenberg, guvernatorul Băncii centrale olandeze.

"La Fondul Monetar şi la Banca Mondială sunt două persoane care asigură legătura ţării, ministrul de Finanţe, respectiv guvernatorul. Guvernatorul Băncii centrale a Olandei erau atunci Duisenberg, cel care peste aproape zece ani avea să fie primul preşedinte al Băncii Centrale Europene. Un olandez înalt. Ministrul de Finanţe era şi el un olandez înalt. Într-o întrunire eram 14 miniştri de Finanţe, 14 guvernatori şi a început aşa: 'Aveţi în faţă o sarcină imensă, trebuie să dezvoltaţi un model de economie postcomunistă. Noi vă spunem din experienţa noastră, nu trebuie neapărat să luaţi, dar vă spunem ceva ce s-a dovedit coerent. Coerenţa este prima lecţie. Să nu te apuci să iei o bucăţică dintr-o parte şi o bucăţică din altă parte şi când le legi să constaţi că de fapt nu se leagă, sunt conflictuale'. Coerenţa, prima lecţie", a punctat Isărescu.

Mai departe, reprezentanţii Olandei au arătat că 90% dintre economiile ţărilor aflate în tranziţie sunt proprietate de stat, astfel că rolul statului este esenţial.

"Dacă vreţi să ajungeţi la economia de piaţă, statul trebuie să aibă un rol puternic, nu un stat slab. Tranziţia se face mult mai uşor cu un stat puternic", a subliniat Isărescu, relatând în continuare sfaturile celor doi olandezi.

Şeful BNR a susţinut că ideea potrivit căreia statul nu se mai implică în economie nu înseamnă un stat slab, înseamnă un stat puternic, dar un stat puternic care să facă ceea ce trebuie într-o economie de piaţă, nu să fie administrator.

"De aceea, cât de repede puteţi, privatizaţi, ca să vă puteţi ocupa de celelalte!", au spus sfătuitorii olandezi, potrivit relatării lui Isărescu.

"Şi care erau celelalte mari funcţii ale statului pe care ni le advocau? Funcţia de reglementare. O economie de piaţă este o economie reglementată, instituţional, instituţii puternice. Pieţele nu sunt târguri. Au fost cândva târguri care se reglementează sui generis, îşi creează propriile reguli. Am fost şi eu în copilărie într-un târg şi avea regulile lui. Te-ai dus la spartul târgului - era o vorbă - adică te-ai dus la piaţă cam târziu. Sau, scuzaţi expresia, te învârţi ca prostu-n târg, adică nu găseşti locul în funcţionarea pe baza unor reguli ale pieţei. Funcţia de reglementare", a subliniat Isărescu.

A doua lecţie pe care a primit-o atunci, ca reprezentant al României, a fost legată de infrastructuri.

"Şi n-a zis infrastructura, ci infrastructurile. Aici, în Europa, spunea ministrul de Finanţe de atunci, nu credem în parteneriate în infrastructuri. Ăsta e rolul statului. Se fac greu, costă mult, vor fi discuţii. Asta nu înseamnă că nu acceptăm parteneriatele public-private, infrastructurile sunt rolul statului. Infrastructurile sunt fizice, transporturile, comunicaţiile, de astea trebuie să se ocupe statul. Să faci o autostradă, un drum costă bani mulţi şi nu poate să le facă o firmă privată fără să aibă vreun interes. Infrastructurile umane: sănătate, educaţie...", a continuat oficialul BNR.

O altă regulă pe care a reţinut-o atunci guvernatorul este că o piaţă nu funcţionează bine dacă nu are intrări şi ieşiri rapide.

"Intrări, adică să nu dureze mult până faci o firmă. Ieşiri, să poată să iasă, altfel contaminează. Entry and exit - parcă îl aud şi acum. Uitaţi o lecţie pe care o ţin minte din 1991, din Kok (Wim Kok - n.r.), ministrul de finanţe al Olandei, ulterior prim-ministru, care s-a stins. Duisenberg (Wim Duisenberg, fost guvernator al băncii centrale olandeze - n. r.) s-a stins şi dânsul. Nu pot să-i iau drept martori, aşa că trebuie să mă credeţi pe cuvânt", a adăugat Isărescu. AGERPRES/(A - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)