Oraşele de pe cursul Dunării şi de pe cel al principalilor săi afluenţi trebuie să valorifice din punct de vedere turistic zonele de atracţie, precum promenadele, falezele, dar şi porturile industriale şi de agrement, iar în tot acest proces de consultări şi decizii este nevoie şi de implicarea ONG-urilor relevante şi universităţilor, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Sever Avram, coordonator general al Catedrei Internaţionale Onorifice "Jean Bart" (CIO-SUERD) şi Comisar Regional Dunărean din partea Asociaţiei "Comunităţile Locale Riverane Dunării" (CLDR).

În ceea ce priveşte susţinerea financiară a unor evenimente şi proiecte ce ar urma să fie derulate pe durata preşedinţiei anuale a Românie la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Avram a menţionat că, până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator naţional SUERD, nu a anunţat "dacă şi ce buget anume va fi alocat".

România a preluat, de la 1 noiembrie, preşedinţia SUERD, pentru o perioadă de un an, poziţie din care va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune. Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene. În baza acestui demers şi ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar în 13 aprilie 2011 documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.

AGERPRES: De curând, România a preluat, în mod oficial, la Sofia, preşedinţia anuală a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), prin prezenţa delegaţiei condusă de ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Care este părerea dvs. despre poziţia pe care ar merita să o adopte mediul academic şi societatea civilă, în general, în raport cu aceste evenimente şi în special cu Planul de Acţiune SUERD pentru perioada 2018-2019?
Sever Avram: În primul rând, ar fi important să evidenţiem că, la Forumul Anual SUERD de la Sofia, s-a vorbit, la cel mai înalt nivel, în special prin comisarul european Corina Creţu şi prin reprezentanţii DG Regio, despre intrarea într-o nouă etapă de dezvoltare UE, denumită 'macro-regionalizare', drept noua formă adoptată pentru guvernanţă europeană. Aceasta va însemna, în plan practic, pe de-o parte, o interconectare orizontală între deciziile UE şi autorităţile de gestionare la nivel macro-regional, iar, pe de altă parte, o interconectare pe verticală între macro-regiunile însăşi, îndeosebi prin implicarea autorităţilor la nivel regional, judeţean şi local şi a societăţii civile.

Se preconizează ca însăşi relaţia dintre statele membre UE şi cele non-membre, precum Republica Moldova, Serbia, Ucraina, să cunoască substanţiale modificări. Pe deasupra, nu doar sistemul de guvernanţă UE se va schimba, ci şi modalităţile de concepere şi orientare a finanţărilor, în special către nevoile dezvoltării unor regiuni transnaţionale mai extinse şi care, abia ulterior, să aibă o relevanţă conformă cu obiectivele programelor de finanţare tradiţionale ale UE, precum, de pildă, fondurile de coeziune sau structurale, dar şi programele destinate inovării la scară comunitară, cum ar fi 'Orizont 2020'.

AGERPRES: Să înţeleg că, odată cu această preşedinţie, se vor putea mişca şi definitiva proiecte importante?
Sever Avram: De principiu, în acest context, Secretariatul Tehnic SUERD care este deja găzduit de Bucureşti, prin Ministerul Dezvoltării, ar avea posibilitatea să joace un rol mult mai pregnant şi palpabil în direcţionarea intervenţiilor financiare către demararea câtorva macro-proiecte extrem de necesare şi sensibile care au tot fost, în trecut, amânate ca realizare practică, precum: interconectarea turismului cultural-istoric şi a drumurilor vinului la reţeaua Rutelor Culturale din UE; drenarea uniformă a şenalului navigabil pe ambele părţi ale cursului inferior al Dunării; interconectarea energetică a României cu marile proiecte internaţionale preconizate de statele asiatice, precum China şi Turcia; definitivarea unui sistem coerent şi unitar de alarmare rapidă şi combatere a tuturor formelor de catastrofe şi efecte nocive ale schimbărilor climatice etc.

În Planul de Acţiune prefigurat de Ministerul Afacerilor Externe şi centrat în jurul conceptelor legate de inovare prin clustere şi noi lanţuri valorice destinate creşterii competitivităţii, vor figura mai mult evenimente publice şi lansări de iniţiative, decât proiecte cu bătaie mai lungă, precum cele care să implice dimensiunea 'hard' de creare a unor noi infrastructuri. Totuşi, pentru că România ocupă deja un loc fruntaş în privinţa dezvoltării şi etichetării la nivel european a clusterelor, credem că rolul preponderent de stimulare şi implicare financiară ar trebui să îl joace consiliile regiunilor de dezvoltare sau ADR-urile, în lipsa existenţei regiunilor teritorial-administrative, consiliile judeţene şi primăriile marilor oraşe care aspiră la statutul de 'smart city', precum şi universităţile româneşti care se implică prea puţin în procesul de activare şi implementare pe piaţă a inovării, aşa cum recomandă şi solicită Comisia Europeană, pentru faza actuală a reindustrializării şi digitalizării transformative, despre care s-a vorbit în mod expres în contextul conectării turismului sustenabil la noile căi de promovare concomitent cu protejarea şi valorizarea patrimoniului.

AGERPRES: În mod concret, care ar trebui şi ar putea să fie rolul organizaţiilor neguvernamentale, mai ales, în cadrul acestui vast proiect de transformare, nu doar a României, ci a întregii sub-regiuni dunărene din care facem parte?
Sever Avram: Ca membru instituţional al Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunării (CoDCR) şi al Reţelei Europene a Comisarilor Dunăreni, coordonată de la Ulm şi Viena de Peter Langer, Asociaţia CLDR s-a implicat deja în mod activ în procesul de lobby inter-instituţional şi de formulare a unor propuneri şi recomandări care să fie transpuse în practică ulterior la nivel guvernamental şi parlamentar. Astfel, de pildă, chiar prin 'Declaraţia de la Bucureşti' adoptată în ajunul Forumului Anual SUERD, am susţinut în mod prevalent îmbunătăţirea şi schimbarea considerabilă a cadrului legislativ-procedural actual pentru ca oraşele de pe cursul Dunării şi de pe cel al principalilor săi afluenţi să poată valorifica din punct de vedere turistic zonele de atracţie, atât promenadele, falezele, cât şi porturile industriale şi de agrement. De asemenea, chiar dacă operaţiunile privind construirea sau redresarea unor căi rutiere sunt deocamdată mult în întârziere şi sub nivelul aşteptărilor publice, totuşi promovarea şi finanţarea turismului ar putea fi făcută, în anumite zone, precum Defileul Dunării, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Delta Dunării sau zona de interes carstic şi speologic din Munţii Apuseni, prin axarea pe recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului, referitoare la formele non-tradiţionale de turism ecologic, de aventură (wild tourism), agro-turism, ecumenic etc.

În acest sens, cu toate ocaziile de până acum, noi am pus accentul pe necesitatea implicării ONG-urilor relevante şi universităţilor în procesul de consultări şi decizional care să conducă, atât la o perfecţionare a pârghiilor legislative şi instituţionale, cât şi la un proces profund de modernizare şi inovare socială şi tehnologică, mai ales.

AGERPRES: Există şi un proiect recent lansat prin care se urmăresc o serie standarde şi beneficii...
Sever Avram: Proiectul recent lansat, de internaţionalizare educaţională şi de business, se numeşte Academia Dunăreană a Inovării Macro-regionale, prin care vizăm cu predilecţie câteva componente de bază: transformarea de tip pro-antreprenorial a universităţilor şi centrelor de cercetări spre a corespunde nevoilor stringente ale pieţei muncii, inclusiv prin deschiderea masivă către specialiştii şi inovatorii de origine română care activează în străinătate. De asemenea, stoparea hemoragiei creierelor din ţară prin atragerea finanţărilor pentru păstrarea inovaţiei şi cunoaşterii în cadrul regiunilor noastre, potrivit specializărilor de tip Smart, iniţierea dificilului proces de schimbare a abordării educaţionale pentru tineri în aşa fel încât aceştia să depăşească faza pur teoretică a studiilor proprii, învăţând să-şi ducă traseul personal de la idee până la aplicare în practică, marketizare şi protejarea drepturilor de autor.

La final, acest parcurs va putea fi realizat cu succes numai dacă decidenţii din domeniul public, precum şi conducerea universităţilor şi institutelor de cercetare vor ieşi din zona lor actuală de confort şi se vor îndrepta către primenirea absolut inevitabilă pe care sistemul de dezvoltare şi inovare al României îl presupune. Altfel, riscul unei decuplări de la trendurile internaţionale şi UE ne-ar putea în continuare reţine în mare parte în aşa-numita inerţie a 'formelor fără fond', în blocaje sau nepermise deviaţii de parcurs.

AGERPRES: Cu ce gânduri şi de pe ce premise vă veţi implica, nu doar la Forumul Naţional SUERD, ci şi în cadrul calendarului de acţiuni şi evenimente SUERD în perioada următoare?
Sever Avram: Din câte cunoaştem şi a fost anticipat de coordonatorul naţional, Radu Gorincioi, ministerele şi departamentele de resort din cadrul Guvernului României au fost abilitate să se ocupe în mod direct de organizarea şi desfăşurarea celor peste 50 de puncte din calendarul anunţat. Există, însă, posibilitatea ca şi ONG-urile sau alte entităţi private să poată organiza în marja evenimentelor oficiale componente proprii complementare din partea societăţii civile.

Noi am propus deja, din timp, ca în luna mai 2019 să organizăm o Conferinţă Dunăreană a Hub-urilor de Inovare, în special în domeniile în care România ar trebui să fructifice oportunităţile legate de domeniile aferente bio-economiei şi bio-agriculturii, în care ar putea accesa prin consorţii transnaţionale importante alocări financiare.

De asemenea, am propus un eveniment de tip conferinţă cu participare europeană, destinată promovării rolului şi importanţei aplicării Managementului Cunoaşterii (KM) în cadrul procesului de prezervare a biodiversităţii în cadrul ariilor şi parcurilor sau rezervaţiilor naturale şi de implementare a Strategiei şi Planului de Acţiune UE în domeniul Bioeconomiei.

Nu în ultimul rând, ne-am propus să programăm şi un eveniment, de tip 'festival', privind conceptul de Smart City ca vector de dezvoltare şi inovare urbană în context macro-regional, european şi internaţional.

AGERPRES: La cât se ridică bugetul pentru aceste proiecte pe care doriţi să le promovaţi şi să le concretizaţi?
Sever Avram: Din păcate, până în prezent, nu am aflat dacă şi ce buget anume va fi alocat de Ministerul Afacerilor Externe în calitate de coordonator naţional SUERD pentru asemenea tipuri de evenimente propuse, aşa cum am putut vedea cu proprii ochi că au procedat autorităţile din Bulgaria, din vreme, pentru definirea şi finanţarea acţiunilor prevăzute în anul în care Plovdiv îşi va asuma rolul de Capitală Culturală Europeană, în 2019. Rămâne să sperăm că acest sistem transparent şi pro-activ va funcţiona şi în România, cu atât mai mult cu cât, în cadrul preşedinţiei Consiliului UE, România va găzdui şi Summit-ul de la Sibiu, tot în luna mai 2019, cu puţin înainte de Forumul Anual SUERD de la Bucureşti.

Credem că, la îndemnul direct al comisarului şef Dunărean, Peter Langer, care va vizita în curând ţara noastră, edilii şi liderii consiliilor judeţene de la noi vor înţelege în mod practic cât de importantă şi preţioasă este interconectarea şi lobby-ul instituţional pentru câştigarea finanţărilor pentru proiectele mari şi, mai ales, inter-comunicarea mult mai dinamică şi consistentă în procesul de cooperare teritorială în care în anii ce vin ar merita să fim cu mult mai activi şi stăruitori. La dispoziţie le stă deja Reţeaua Naţională a Ofiţerilor Dunăreni, precum şi Catedra Internaţionala Onorifică 'Jean Bart' (CIO-SUERD) pe care le coordonăm la nivel naţional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)