România are proiecte subcontractate pentru infrastructură în valoare de 4 miliarde de euro, proiecte care nu mai au nevoie de studii de fezabilitate sau licitaţii, a afirmat, marţi, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune.

"Din 5 miliarde de euro cât este alocarea pentru infrastructură de transport, indiferent că vorbim de rutier, de naval, aerian, feroviar, România are pentru infrastructură 4 miliarde subcontractate. Deci asta înseamnă că nu mai e nevoie nici de studii de fezabilitate, nu e nevoie nici de proiect tehnic, nu e nevoie nici de licitaţii. Vă invit la prima întrevedere pe care o vom avea în curând cu constructorii care sunt sub contactele de construcţie, de atribuire pentru suma de 4 miliarde de euro, pentru a vedea exact ce se întâmplă. Din 4 miliarde de euro aflate în contractare în momentul de faţă am transmis solicitare şi s-a întors de la Comisia Europeană un miliard de euro, pentru infrastructură. Nevoile României pentru infrastructură sunt enorme pentru că într-adevăr nu mai avem nevoie de penalităţi la bugetul de stat să fie plătite pentru nerespectarea unor prevederi contractuale, ci avem nevoie ca românii să circule în siguranţă pe autostrăzi", a spus Rovana Plumb.

În ceea ce priveşte autostrada Sibiu - Piteşti, ministrul Fondurilor Europene a declarat că în luna decembrie se estimează că va fi obţinut avizul de mediu. Valoarea eligibilă proiectului este de 2,42 miliarde de euro. Obiectivul asumat la nivelul Ministerului Transporturilor este transmiterea cererii către comisarul Corina Creţu în trimestru patru al anului 2019. Contractele de execuţie pentru loturile 1 şi 5 sunt în curs de evaluare, urmând a fi atribuite după finalizarea procedurii de mediu. De asemenea, după finalizarea procedurii de mediu va fi lansată şi procedura de licitaţie pentru lotul 4, urmând ca documentaţia pentru loturile 2 şi 3 să fie revizuită.

În cadrul aceluiaşi eveniment, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a arătat că, în România, lipsa infrastructurii de transport poate fi explicată prin moştenirea istorică, menţionând că ţara nu a avut proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi de la intrarea în UE.

"Eu cred că în principal e vorba de moştenirea istorică. Deci, am fost în ţări ca Serbia, Croaţia. Croaţia a intrat, ştiţi foarte bine, la cinci ani după România, nu arată ca o ţară după război. Serbia are de asemenea infrastructură. Deci am fost condamnaţi. Dar, în fine, aşa au fost vremurile înainte de '89. După care România a intrat în anul 2007. Repet, România nu a fost pregătită cu proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi a intrării în Uniunea Europeană, cum au făcut, de pildă, cei din Polonia, care la 1 ianuarie 2004 aveau deja proiecte făcute şi au început deja implementarea acestor proiecte ajungând la aproape 2000 de km renovaţi, refăcuţi şi aşa mai departe. Şi în România s-au modernizat foarte multe drumuri, problema este cu aceste verigi lipsă privind reţelele de transport Sibiu - Piteşti. Aici pe mine mă doare şi vreau să vă spun că nu cred că este vina unui guvern, dar cred că trebuie să se ia decizii mult mai rapide şi să se meargă, să se adopte aceste decizii. Deci Sibiu - Piteşti se află încă în faza studiului de fezabilitate, nu există autorizaţia de mediu şi, cum am spus, aşteptăm proiectele", a spus Corina Creţu, întrebată de ce România nu are o infrastructură de transport. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)