România, pe locul 38 în lume în clasamentul GFSI privind securitatea alimentară
România se situează pe poziţia 38 în clasamentul Global Food Security Index 2018 (GFSI), cu un scor total de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017, dintre cele trei criterii analizate ţara noastră obţinând cel mai bun punctaj pentru Calitatea şi siguranţa alimentelor (locul 32 în lume), urmat de Disponibilitatea hranei (poziţia 35) şi Accesibilitatea acesteia (locul 43).
Potrivit unui comunicat, Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, şi Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 - GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare, ediţia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, oferă un cadru comun pentru înţelegerea cauzelor lipsei siguranţei alimentare pe plan global.
Rezultatele acestei cercetări arată că ţările cu un nivel mediu sau mic al veniturilor au înregistrat în 2018 cele mai mari creşteri, semnalând o orientare spre adoptarea unor măsuri de securitate alimentară mai eficiente. Dezvoltarea infrastructurii agricole şi creşterea capacităţii de producţie utilă pentru a hrăni o populaţie aflată în creştere sunt considerate principalele motive ale îmbunătăţirilor consemnate de raport.
Pentru prima dată în istoria acestui indice, Singapore ocupă prima poziţie în GFSI 2018. Singapore este aici parţial datorită creşterii de circa 30% a PIB-ului pe cap de locuitor în intervalul 2012-2018, precum şi ponderii de doar 6,9% a cheltuielilor medii alocate de o gospodărie pentru achiziţia mâncării - accesibilitatea alimentelor este foarte ridicată. Dincolo de creşterea PIB-ului, Singapore, dintre toate ţările analizate de acest indice, are cele mai mici tarife aplicate importurilor agricole.
România se situează pe poziţia a 38-a în acest clasament cu un scor total de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017. Potrivit comunicatului, România a obţinut punctaj maxim (100 de puncte) pentru un număr mare de categorii analizate de acest indice. Astfel, a fost remarcată existenţa unui mediu favorabil pentru siguranţa alimentară, dar şi o varietate mare de surse de finanţare pentru fermieri. La aceasta se adaugă un risc scăzut ca rata de urbanizare să afecteze producţia agricolă.
Raportul menţionează dedicarea autorităţilor române pentru creşterea standardelor alimentare, existenţa unui ghid pentru o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi, prezenţa unei strategii de îmbunătăţire a alimentaţiei şi colectarea de date privind deficienţele populaţiei cauzate de nutriţie. Siguranţa alimentară din România este susţinută de existenţa unei capacităţi suficiente de stocare a mâncării, potrivit indicelui.
De asemenea, românii au acces foarte bun la surse de apă potabilă, precum şi o reţea bine dezvoltată de magazine alimentare. În acelaşi timp, România a înregistrat scoruri reduse pentru procentul mare din veniturile unei familii alocat pentru achiziţionarea hranei, infrastructura din domeniul agricol şi volatilitatea producţiei agricole, deoarece s-au raportat diferenţe mari între producţiile agricole înregistrate anual în ultimele două decenii.
În 2017, GFSI a inclus o categorie nouă dedicată mediului, subliniind nevoia de conservare a resurselor, de adaptare la schimbările climatice şi de adoptare a unor practici sustenabile în agricultură. Folosind informaţii despre schimbarea temperaturii, despădurirea terenurilor şi epuizarea resurselor de apă, categoria "Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare" a fost utilizată pentru măsurarea efectelor viitoare aduse de schimbarea mediului asupra ţărilor din GFSI. Faptul că indicele a luat în calcul şi date din categoria "Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare" a făcut ca scorul mediu al ţărilor cu venituri ridicate să scadă mai mult decât cel al celor din alte grupe de venit. Oricum, fiecare ţară va trebui să se pregătească pentru a face faţă acestor riscuri.
"Includerea categoriei 'Resurse şi Capacitate de adaptare' oferă liderilor globali un nou instrument de măsurare a securităţii alimentare şi ne ajută să vedem consecinţele pe care le au acţiunile noastre pe termen lung în materie de schimbări climatice. Posibilitatea de a vedea riscurile la care suntem expuşi oferă liderilor din domeniul agricol şansa unei mai bune poziţionări pentru a răspunde acestor provocări. Să ştim cum se întrepătrund aceste riscuri şi ce înseamnă fiecare dintre ele luat individual oferă şansa de a diminua o parte din pericole şi de a ne adapta mai bine pentru viitor", declară Jerry Flint, Global Initiatives & Sustainability Leader în cadrul Corteva Agriscience.
GFSI a ajuns la concluzia că schimbările climatice globale induc un grad de nesiguranţă în producerea şi distribuirea hranei şi creează probleme noi, fără precedent. Anticiparea este mai dificilă pe terenuri necunoscute, iar capacitatea de adaptare a sistemelor alimentare devine foarte importantă.
În ciuda îmbunătăţirilor evidenţiate de GFSI 2018 la capitolele disponibilitate şi accesibilitate a alimentelor, în general a scăzut calitatea mâncării şi nivelul siguranţei alimentare, în parte datorită unei diete slab diversificate şi a unei calităţi slabe a proteinelor. Au fost consemnate îmbunătăţiri în adoptarea unor direcţii şi strategii nutriţionale naţionale, precum şi în lanţurile de retail alimentar. Cu toate acestea, indicele arată că ţările ar trebui să facă mai mult pentru siguranţa şi calitatea alimentelor, mai ales pentru combaterea riscului de contaminare pe lanţul de aprovizionare.
Pentru al doilea an consecutiv s-a înregistrat o scădere a poziţiei Statelor Unite în GFSI. SUA au ocupat în intervalul 2012 şi 2016 prima poziţie, dar anul acesta sunt pe poziţia a treia, la egalitate cu Regatul Unit.
"Scăderea reflectă o rată lentă de implementare a unor îmbunătăţiri comparativ cu alte ţări, fără a se înregistra o diminuare a punctajului general al ţării (85 de puncte în 2018, faţă de 84,6 în 2017). Din anul 2016, SUA a înregistrat un scor mai mic la capitolul stabilitate politică, fapt care a împiedicat evoluţia securităţii alimentare în intervalul 2016 şi 2018. Ameninţarea venită cu impunerea unor bariere comerciale poate determina o creştere a preţului alimentelor, ceea ce va afecta în continuare punctajul SUA", se arată în comunicat.
Criteriile de notare a ţărilor din GFSI sunt stabilite în urma analizei dinamicii sistemelor alimentare şi efectelor globale ale schimbărilor de mediu. GFSI este primul instrument de examinare a siguranţei alimentare din perspectiva accesibilităţii, disponibilităţii şi calităţii hranei din 113 ţări. În mare parte dintre aceste ţări este activă şi compania Corteva Agriscience.
Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, urmează să devină companie independentă, listată la bursă, proces care se va finaliza în luna iunie 2019.
Divizia combină capacităţile DuPont Pioneer, DuPont Protecţia Plantelor şi Dow AgroSciences. Corteva Agriscience oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer, Encirca, nou lansatul Brevant Seminţe, precum şi alte produse premiate de protecţia culturilor - şi aduce constant noi produse în piaţă prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic şi tehnologic. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de la București a închis pe roșu ședința de miercuri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe toți indicii ședința de miercuri, cu un rulaj total în valoare de 143,35 milioane de lei (27,36 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-
Pîslaru: Am primit mandatul de a discuta cu CE posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în 2031
Ministrul interimar al Muncii și al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, va discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării până în 2031 a creșterilor salariale pentru demnitari, în cadrul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). ''Am primit m
Nicoleta Pauliuc: Înființarea unui patronat al industriei private de apărare reprezintă un semn de maturitate
Apărarea țării nu se face doar în cazări și nu se rezumă la uniforme, iar înființarea unui patronat al industriei private de apărare reprezintă un semn de maturitate, a declarat, miercuri după-amiaza, Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare din Senat, la lansarea Patronatului Industriei Române de Apărare - ROMDEF, organizație dedicată
Badea (Hidroelectrica): În bugetul care sperăm să fie aprobat la sfârșitul săptămânii avem proiectate investiții de 1,5 miliarde de lei
Hidroelectrica a încheiat anul trecut cu investiții record de aproape 800 milioane lei, iar în bugetul care urmează să fie aprobat la finalul acestei săptămâni avem proiectate investiții de 1,5 miliarde de lei, a afirmat miercuri directorul general interimar al companiei, Bogdan Badea, într-o conferință de specialitate.
Peste 30.600 de locuri de muncă vacante la nivel național; 365 de posturi disponibile în Spațiul Economic European
Angajatorii din România oferă 30.628 de locuri de muncă la nivel național, iar alte 365 de posturi sunt disponibile în Spațiul Economic European (SEE), prin intermediul rețelei EURES România, informează, miercuri, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă la nivel național sunt
Inteligența Artificială a intrat pe lista obiceiurilor zilnice ale utilizatorilor români de internet (studiu)
Aproape trei sferturi dintre utilizatorii de internet din România (74%) făceau cumpărături online, lunar, în 2025, în timp ce Inteligența Artificială (AI) a trecut în lista obiceiurilor zilnice, iar TikTok s-a stabilizat ca platforma cu cel mai mare timp pe zi petrecut de către consumator, relevă cel mai recent studiu ''Digital Evoluti
Darău: Miliardele digitalizării, capturate de rețelele lui Sebastian Ghiță, deja de zeci de ani
Informații publice arată conexiuni și interese care gravitează în jurul fostei conduceri a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și al cercurilor apropiate de Sebastian Ghiță, aceleași grupuri care au transformat digitalizarea României într-o combinație de contracte opace, influență politică și bani publici sifonați către băieți deșt
Erbașu (FPSC): Ca la cutremure, la crizele dese, dar mici, probabilitatea unei crize economice mari scade
Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), omul de afaceri Cristian Erbașu, a declarat, miercuri, că prin mai multe crize, dar mai mici, scade probabilitatea unei crize economice mai mari, la fel ca în cazul cutremurelor. 'O societate durabilă sau, să zicem, predictibilă, nu înseamnă o societate f
Consiliul Concurenței a amendat cu aproape 4 milioane de lei COTAR, FORT și 18 companii de taximetrie
Consiliul Concurenței a amendat cu 3,98 milioane lei (aproape 780.000 de euro) Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) și 18 companii de taximetrie, pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața serviciilor de intermediere online, prin aplicații
Miruță: Există două loturi pe A7 asupra cărora analizăm dacă e curajos să spunem că le vom finaliza până la 31 august
Două loturi pe autostrada Moldovei (A7), în jurul Bacău-Pașcani, incluse în PNRR, este posibil să nu fie finalizate și date în circulație până pe 31 august, astfel că am identificat o posibilitate, pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană, să mutăm banii pe feroviar, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Transp
Câciu: România trebuie să continue investițiile din PNRR, chiar dacă vor exista costuri suplimentare
România trebuie să continue investițiile începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă acestea vor presupune costuri suplimentare pentru buget, deoarece țara are nevoie de spitale, autostrăzi, școli și infrastructură modernă, a declarat miercuri Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din
Ministerul Finanțelor alocă 100 milioane euro pentru programul 'Diaspora Investește Acasă'
Ministerul Finanțelor lansează programul 'Diaspora Investește Acasă', cu un buget total de 100 milioane de euro, destinat românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate, granturile urmând să acopere până la 60% din valoarea creditelor de investiții, în limita a 200.000 euro pentru fieca
Românii se numără printre europenii cu cele mai multe ore lucrate săptămânal (Eurostat)
Numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de către angajații Uniunii Europene cu vârsta între 20 și 64 de ani, cu normă întreagă și cei cu fracțiune de normă, la principalul loc de muncă a fost 35,9 ore în 2025, în scădere de la 36,9 ore în anul 2015, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Conform acestor
Șeful CNPR: Poșta Română are un rol fundamental, livrează și distribuie beneficii sociale
Poșta Română este o companie care rezolvă o problemă fundamentală a statului român, respectiv livrarea și distribuirea beneficiilor sociale, în special a pensiilor, a declarat, miercuri, directorul general al Companiei Naționale 'Poșta Română', Valentin Ștefan. 'Rolul, din punctul nostru de vedere, al celor care suntem &icir
Adrian Negrescu: Corecția deficitului bugetar indică primele semnale de redresare structurală în România
România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, de la 56 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, susține analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook.










