Mihai Daraban: Ţările UE dezvoltate vor beneficia la maximum de acordul economic cu Japonia; problema este ce are România de oferit
Ţările dezvoltate ale Uniunii Europene vor beneficia la maximum de Acordul de Parteneriat Economic Uniunea Europeană - Japonia, însă problema este ce are România de oferit în condiţiile în care economia niponă este supertehnologizată, a declarat miercuri preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferinţă de specialitate.
"Este un acord în acelaşi domeniu precum cel cu Canada. Vorbim de taxări, vorbim de bariere tarifare, deci nu este foarte spectaculos în sine pentru că este ceva normal. Dar se reglementează acest schimb bilateral între UE şi Japonia. Trebuie să ţinem cont totuşi că Japonia este a treia economie a lumii, chiar şi deasupra Germaniei. Japonia este un exemplu. Iată că economia lor este bazată pe produse cu valoare adăugată mare ceea ce face diferenţa. Sper să profite şi România de pe urma acestui acord pentru că este clar, ţările dezvoltate ale UE vor beneficia la maxim de acest parteneriat. La rândul nostru trebuie să profităm cu ceea ce avem", a spus Mihai Daraban.
Preşedintele CCIR a precizat că japonezii sunt cam peste tot în economia românească atunci când vine vorba de tehnologie.
"Sunt 362 de societăţi cu capital japonez în România şi au un capital social de 240 milioane de euro, ceea ce este semnificativ raportat la numărul de societăţi înregistrate la noi. Mai sunt 315 milioane de euro investiţii directe ale Japoniei în România. Problema este cam ceea ce avem noi de oferit având în vedere specificul lor, mai ales că sunt implicaţi în high tech, şi mă refer nu doar la IT, ci la tot ce înseamnă domeniile industriale unde economia japoneză excelează. Să vedem care este oferta noastră de ţară", a spus Mihai Daraban.
Acordul de parteneriat economic UE-Japonia a fost semnat pe 18 iulie 2018, în cadrul summitului UE-Japonia de la Tokyo. Acordul deschide şi pieţe de servicii, în special serviciile financiare, comerţul electronic, telecomunicaţiile şi transporturile.
"Problema noastră ca ţară este ce mai avem de oferit pentru că am îndoieli mari că mai avem ceva de oferit. Deocamdată vorbim de un schimb comercial bilateral de 580 milioane euro la sfârşitul lui 2017. Am întregistrat 345 de milioane de euro la sfârşit de iunie, ceea ce ne face optimişti că în anul 2018 schimburile bilaterale vor depăşi valoarea de anul trecut", apreciază Mihai Daraban.
În ceea ce priveşte exporturile României în Japonia, preşedintele CCIR spune că nu poate da detalii despre structura acestora deoarece nu are acces la datele oficiale.
"Din păcate, în România şi aceste baze de date sunt ţinute la secret. Vorbim de ce exportăm, de ce importăm. Noi cerem de ani de zile să ni se spună în ce constă cifra de 75,6 miliarde euro importate de România anul trecut. Vrem să ştim şi noi de brandurile acestea mari, celebre. Vrem să ştim cât este de exemplu în dreptul lui Samsung, a lui New Holand sau alt produs pe care îl importăm, dar nu primim nici noi aceste date", spune Mihai Daraban.
În opinia sa, cele mai mari beneficiare al acordului vor fi ţările G20 care sunt în UE, precum Germania, Franţa, Italia şi chiar şi Spania.
"Este vorba de economiile care au produse cu valoare adăugată mare. Noi care vindem grâul neprelucrat şi nu o să reuşim să aruncăm agricultura la peste 5% din PIB, nu o să avem mari aşteptări. Da, o să vindem vinuri pe piaţa Japoniei, dar vinul nu este un produs cu valoare adăugată mare", a subliniat Daraban.
Conform oficialilor europeni, acordul de parteneriat economic UE-Japonia va crea o zona comercială deschisă pentru peste 600 de milioane de persoane. El va elimina majoritatea taxelor vamale plătite de exportatorii UE în Japonia, precum şi obstacole de lungă durată legate de reglementare, va deschide piaţa japoneză unor exporturi-cheie din UE, va intensifica cooperarea dintre cele două părţi în diverse domenii, va reafirma angajamentul lor în ce priveşte dezvoltarea durabilă şi va include un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Ambasada Japoniei în România a organizat miercuri conferinţa "Acordul de Parteneriat Economic Uniunea Europeană - Japonia şi impactul acestuia asupra cooperării bilaterale România - Japonia''. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m
ANPIS a plătit în septembrie drepturile de asistență socială aferente lunii august
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a plătit în septembrie fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii august din acest an, informează marți agenția. Astfel, au fost virate: peste 1,139 miliarde lei pentru 3.385.783 de beneficiari ai alocațiilor de
Nazare: Construcția unui buget credibil pentru 2027 este o condiție esențială
Construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie respectat și în execuția bugetară de anul viitor, reprezintă o condiție esențială pentru continuarea consolidării fiscale a României și pentru îmbunătățirea perspectivei de rating a țării, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'În prim
ANAF Antifraudă: 905.212 lei achitați la bugetul de stat după un control la un salon de estetică din București
Administratorul unui salon de servicii estetice din București a achitat la bugetul de stat 905.212 lei, în urma unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 537.000 de lei, informează, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citat
Isărescu: Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României
Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României, iar politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. 'De la bun început, în lucrarea 'Sustenabilitatea financiar
APIA: 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin
Un număr de 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin au fost depuse la nivel național, în cadrul celor două scheme instituite în 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, pentru sectorul bovin au fost depuse 35.477 de cereri, pen
Theodor Stolojan: Reducerea ritmului de creștere economică în România a început în 2022
Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marți, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, la un eveniment de specialitate. 'Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu e
Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, generate anual în Uniunea Europeană
Peste 58,2 de milioane de tone de deșeuri alimentare au fost generate în Uniunea Europeană în 2023, echivalentul a aproximativ 130 de kilograme pe locuitor, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de InfoCons - Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor, cu ocazia Zilei Internaționale de C











