UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei, potrivit unui raport trimestrial al băncii.

"Riscurile politice şi fiscale vor domina agenda publică anul acesta şi în 2019. Anticipăm o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, a spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi a creşterii mai lente a veniturilor populaţiei. În plus, recolta agricolă modestă din 2018 şi pierderea de viteză a economiei europene în 2019 ar putea contribui la această încetinire. Este foarte posibil ca inflaţia să revină în intervalul ţintit doar anul viitor. Ca urmare a potenţialelor presiuni asupra leului, intervenţiile BNR pe piaţa valutară şi reducerea operaţiunilor repo ale băncii centrale ar putea menţine ratele dobânzilor ROBOR aproape de 3,5%, cu riscul să depăşească acest nivel", se spune în raport.

Conform documentului, după ''un final de vară torid, pentru Guvernul României urmează o toamnă fierbinte".

"Din punct de vedere politic, asaltul asupra independenţei justiţiei şi reacţia autorităţilor la protestele de stradă din luna august vor continua să afecteze relaţiile coaliţiei de guvernare cu instituţiile Uniunii Europene (UE). Din punct de vedere economic, epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la încetinirea creşterii economice. În lipsa unor alţi factori care să stimuleze economia, România va continua tranziţia de la un model de corectare a dezechilibrelor economice în vremea acordului cu FMI la un stat-problema al UE", se menţionează în documentul citat.

Economiştii UniCredit susţin că, din punct de vedere politic, este probabil ca instituţiile europene să intensifice presiunea asupra autorităţilor româneşti pentru a reversa recenta reducere a independenţei justiţiei, subliniată şi de Comisia de la Veneţia. Astfel, este posibil ca România să urmeze Polonia şi Ungaria pe lista ţărilor împotriva cărora este invocat Articolul 7 al Tratatului UE (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European).

Parlamentul European ar putea vota declanşarea acestor proceduri cel mai devreme în primăvară. În pofida atenţionărilor venite din partea grupurilor lor politice europene, coaliţia PSD-ALDE dă semne că va continua implementarea propriei agende.

"Cu sprijinul Curţii Constituţionale, Guvernul a înlăturat-o din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acelaşi timp, Parlamentul a dat un vot favorabil restrângerii ariei faptelor de corupţie şi limitării tipurilor de dovezi care pot fi folosite în dovedirea vinovăţiei în faţa Curţii. Agenda politică încărcată din lunile următoare va afecta calitatea guvernării, reformele majore şi politicile pe termen lung fiind neglijate", se arată în document.

Potrivit raportului, "zgomotul politic maschează semnalele de alarmă venite din economie". Creşterea economică încetineşte, iar prognoza băncii de 3,7% pentru anul acesta şi 3,3% în 2019 s-ar putea dovedi prea optimistă.

Majorarea extraordinară a stocurilor pe parcursul primei jumătăţi a anului 2018 - când au fost responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii - nu are o explicaţie în economie şi nu va mai putea fi repetată. Mai mult, creşterea consumului privat va încetini, probabil, de la nivelurile actuale, deoarece spaţiul pentru majorarea salariilor din sectorul public şi ale pensiilor este foarte limitat. Concomitent cu decelerarea cererii interne, condiţiile financiare se înăspresc. Expansiunea fiscală care a condus la inflaţie ridicată în 2018 - 2019 va menţine probabil dobânzile la niveluri înalte pe o perioadă îndelungată şi, alături de măsuri prudenţiale mai restrictive ce vor fi introduse de BNR, va conduce la încetinirea creşterii creditului.

Economiştii precizează că Guvernul se confruntă, în momentul de faţă, cu o alegere dificilă: fie reduce cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare. În opinia acestora, cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare.

"În prima variantă, Guvernul va fi forţat să reducă cheltuielile pentru a limita deficitul bugetar, din moment ce doar una dintre măsurile care ar fi îmbunătăţit colectarea de taxe a fost implementată. Investiţiile publice au fost reduse timp de cinci ani consecutivi, până la un nivel de la care o scădere suplimentară este dificil de implementat. Ca urmare, Guvernul ar trebui să taie din transferurile publice, însă acest lucru va fi greu de realizat în anii electorali 2019 - 2020. În cazul în care deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, finanţarea nevoilor suplimentare ar putea fi îngreunată de apetitul redus pentru titluri de stat din ţările emergente. Fără beneficiile investiţiilor de portofoliu, condiţiile financiare sar înăspri şi mai mult, conducând la o încetinire a creşterii economice la (sau chiar sub) 3% în 2019 - 2020", se spune în raport.

Conform documentului, costurile de finanţare în creştere şi lipsa forţei de muncă în servicii, industrie prelucrătoare şi construcţii vor avea un efect negativ asupra companiilor din sectorul privat. Chiar şi sectoarele cu cele mai bune evoluţii, cum ar fi comerţul, industria şi serviciile IT îşi vor încetini, probabil, creşterea în 2019. Chiar dacă recolta slabă va sprijini comerţul cu alimente, temperarea creditării pentru consum va afecta negativ vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată.

Competitivitatea prin costuri mici de producţie se diminuează pe fondul creşterii alerte a salariilor şi împreună cu leul supraevaluat va afecta exporturile. Printre puţinele semne încurajatoare pentru exporturi este deschiderea spre finalul anului viitor a unei noi fabrici de mare capacitate pentru aparate electrocasnice. În contrast cu restul Europei centrale, costurile de finanţare mai mari, investiţiile populaţiei în imobiliare mai mici şi absorbţia modestă de fonduri europene ar putea frâna creşterea în sectorul construcţiilor.

Economiştii UniCredit menţionează că recolta slabă va adânci deficitul contului curent în a doua jumătate a anului 2018 şi în prima parte a lui 2019, chiar şi în contextul în care se anticipează o încetinire a creşterii importurilor de produse nealimentare. Astfel, deficitul contului curent ar putea rămâne aproape de 4% din PIB anul acesta şi următorul, prea mare pentru a fi acoperit de investiţii străine directe (ISD) şi intrări de fonduri europene. Plăţile de fonduri structurale şi pentru investiţii de la UE au încetinit pe parcursul verii, deoarece Guvernul a redus cheltuielile pentru infrastructură.

"O revenire rapidă este puţin probabilă, motiv pentru care ne-am ajustat aşteptările pentru intrările de fonduri structurale şi de investiţii la 2 miliarde euro (1,0% din PIB) în 2018, dar ne-am menţinut prognoza optimistă de 2,2 miliarde euro (1,0% din PIB) pentru 2019. Drept urmare, presiunile de depreciere a leului ar putea creşte dacă investiţiile de portofoliu se vor reduce. În această situaţie, BNR ar putea relua intervenţiile indirecte pe piaţa valutară pentru a preveni creşterea rapidă a cursului de schimb euro/leu. Chiar dacă BNR a sugerat că ciclul de majorare a dobânzii de politică monetară a ajuns la final, înăsprirea condiţiilor monetare va fi inevitabilă dacă riscurile fiscale şi politice vor rămâne ridicate. Cu toate acestea, înăsprirea respectivă ar putea fi realizată prin intervenţii pe piaţa valutară şi prin reducerea operaţiunilor repo, ambele conducând la majorarea dobânzilor ROBOR spre 3,5% sau chiar peste acest nivel", se spune în raport.

Economiştii UniCredit estimează că inflaţia anuală va ajunge la 3,6% la finalul acestui an şi la 3,3% la finalul anului 2019 în cazul în care cursul euro/dolar va urca la 1,25 şi dacă preţul petrolului va scădea la 70 de dolari pe baril.

"Presupunând un curs euro/dolar şi preţuri ale petrolului constante, inflaţia ar rămâne în afara intervalului ţintit pe parcursul anului viitor. Riscuri inflaţioniste suplimentare provin din creşterea preţurilor produselor alimentare şi ale produselor de bază din coşul de consum, dar şi din posibile majorări ad-hoc ale preţurilor reglementate cu scopul de a acoperi golurile neprevăzute de venituri fiscale", se mai menţionează în documentul citat. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)