Aproximativ 500 de muncitori lucrează, în prezent, pe 17 şantiere, pentru proiectul gazoductului BRUA, în lungime de 500 de kilometri, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei remis, vineri, AGERPRES.

Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, însoţit de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a efectuat la finalul acestei săptămâni o vizită de lucru pe şantierul BRUA din zona Nodului Tehnologic Podişor din judeţul Giurgiu.

"Cu prilejul vizitei de lucru, Ministrul Economiei a fost informat în legătură cu faptul că, în prezent, se lucrează pentru proiectul BRUA pe 17 şantiere, fiind implicaţi un număr total de aproximativ 500 de muncitori în această fază a construcţiei, lucrările fiind în grafic. Întrucât lungimea aproximativă a gazoductului este de 500 de kilometri, proiectul este împărţit în 100 de tronsoane a câte 5 kilometri de fir linear (conductă de gaze) pe fiecare tronson", se precizează în comunicatul citat.

Ministrul Andruşcă s-a întâlnit cu echipa care coordonează lucrările de la punctul de lucru Podişor şi a verificat stadiul lucrărilor la staţia de comprimare Podişor şi la gazoductul BRUA. La punctul de lucru de la Podişor, Transgaz are contractate lucrări pe trei şantiere: staţia de comprimare Podişor, şantierul pentru gazoduct şi cel pentru nodul Podişor.

"Dezvoltarea proiectului BRUA de către Ministerul Economiei, prin Transgaz, este un succes incontestabil. Acest proiect este unul de importanţă deosebită pentru securitatea energetică a României şi este considerat un proiect strategic şi pentru Uniunea Europeană. Mă bucur să constat că lucrările sunt în grafic şi doresc să-l felicit pe domnul director general Sterian şi echipa sa pentru modul în care gestionează BRUA. Cifrele proiectului sunt cu adevărat impresionante: 3 staţii de comprimare la Podişor, Bibeşti şi Jupa, aproximativ 500 de kilometri de conductă, peste 500 de oameni care lucrează în toate punctele de lucru în prezent, număr care este aşteptat să crească în viitor, zeci de mii de metri cubi de pământ şi sute de tone de materiale de construcţii. Avem toate motivele să fim mândri de efortul şi implicarea muncitorilor şi inginerilor români", a declarat ministrul Economiei.

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a prezentat echipa care coordonează lucrările de la Podişor şi a precizat că întreaga activitate de proiectare a fost făcută de Transgaz, iar majoritatea produselor au fost contractate de la firme româneşti.

"Mulţi dintre cei pe care îi vedeţi pe şantierele BRUA lucrează şi în alte zone şi parcurg zilnic sute de kilometri cu maşina, pentru a verifica stadiul lucrărilor şi pentru a se asigura că respectăm graficul. Sunt persoane dedicate, unii dintre ei sunt din alte zone ale României: Ploieşti, Botoşani şi sunt departe de familie. Însă toţi realizează cât de important este acest proiect şi îşi doresc reuşita. Avem foarte mulţi tineri în echipă, pe care vrem să îi formăm", a precizat Sterian.

Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia. Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele off-shore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.

În raportul pe primul semestru al anului, Transgaz arată că a semnat contracte şi a dat ordin de începere pentru lucrări în valoare de aproximativ 335 de milioane de euro până acum, pentru realizarea pe teritoriul României a conductei BRUA, şi a primit o prefinanţare de 13,8 milioane de euro de la Comisia Europeană.

Faza I a proiectului BRUA necesită o investiţie totală de 478,6 milioane de euro, iar termenul estimat de punere în funcţiune şi începere operare este decembrie 2019. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)