Regulamentul pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României priveşte îndeosebi creditele mici, care sunt şi cele mai periculoase, însă nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

"Această reglementare priveşte îndeosebi creditele mici. Ele sunt şi cele mai periculoase. Credite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Creditele mari, la locuinţe, în general au avut rate de neperformanţă mai mici. Ratele mari de neperformanţă au fost la creditele joase. În general, în România, nu a fost o avalanşă de cumpărări de locuinţe şi nu va fi nici de aici încolo, din păcate. Dacă facem nişte socoteli o să vedem că în timp ce în Statele Unite ale Americii din totalul creditării 20% erau credite de consum şi 80% credite imobiliare, încoace spre Marea Britanie, Franţa Germania, tot pe acolo, sau între 70 şi 80% credite pentru locuinţe, prin Polonia şi Cehia 50%, 40% prin Ungaria, la noi creditele pentru locuinţe din totalul creditelor nu depăşeau 20%. Tot pe aici vom rămâne. În general, cine are bani să-şi ia o locuinţă are şi un venit mai mare. Nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară", a spus Adrian Vasilescu.

Acesta a explicat că, în momentul de faţă, după sistemul vechi, media pieţei în ceea ce priveşte gradul de îndatorare era la creditul ipotecar la 47% şi va coborî la 45% pentru prima locuinţă. Pentru consum, media pieţei era până acum 45% şi scade la 40%.

De asemenea, Adrian Vasilescu a declarat că sistemul actual merge până la 31 decembrie. Abia din 1 ianuarie 2019 va intra în vigoare noua reglementare, dar pentru creditele pentru care s-a făcut cererea de creditare sau au fost deja aprobate se va aplica vechiul regulament şi după 1 ianuarie.

"Pentru creditele mici este o schimbare importantă care fereşte de supraîndatorare. Nu creditarea pentru locuinţe va fi afectată în primul rând pentru că aici vin oamenii cu venituri mai mari", a afirmat Adrian Vasilescu.

Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat, miercuri, de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.

De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).

Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 lei în prezent.

În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.

Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.

Totodată, comunicatul băncii centrale arată că este vorba şi despre facilităţi pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei în sensul în care vor exista reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor, iar limita gradului de îndatorare nu se aplică pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor. De asemenea, va fi redusă birocraţia bancară pentru acordarea unei credit.

Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia, se precizează în comunicatul Băncii Naţionale a României.

La începutul acestei luni, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţa că Banca Naţională a României se gândeşte la o orientare pe baze sănătoase a creditării, fiind spre binele consumatorilor şi al industriei.

"Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante", a spus Mugur Isărescu în 3 octombrie.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din octombrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)