Românii, în topul angajaţilor din Europa care preferă să consume prânzul "pe tastatură" (studiu)
Cei mai mulţi dintre dintre angajaţii români (84%) preferă să mănânce prânzul pe tastatura computerului, iar aproape o treime dintre aceştia (32%) optează pentru sandvişuri, salate sau paste, arată rezultatele unui studiu realizat la nivel european, dat publicităţii luni.
Conform cercetării, realizată de Uber Eats şi YouGov în nouă ţări europene, unu din patru oameni consumă la birou acelaşi feluri de mâncare zilnic. În acest context, sandvişul pregătit acasă este cel mai consumat fel de mâncare la prânz (63%), urmat de pizza (51%), burgeri (40%) şi salate (39%).
La nivel european, 32% dintre angajaţi au declarat că nu îşi iau deloc această pauză, în timp ce peste 50% dintre cei care mănâncă la birou îşi savurează prânzul la desktop, în vreme ce 30% lucrează chiar în timp ce mănâncă.
În ceea ce priveşte obiceiurile de consum în pauzele de masă, studiul relevă faptul că polonezii sunt cei mai predispuşi să mănânce acelaşi lucru zi de zi, în vreme ce olandezii variază cel mai mult meniul de prânz, adică doar 18% dintre ei mănâncă acelaşi lucru în fiecare zi. Tot polonezii sunt cei care îşi iau cele mai scurte pauze de prânz (26 de minute), în timp ce portughezii ajung la nu mai puţin de 59 de minute.
La polul opus se situează românii care, în proporţie de 32%, nu îşi iau deloc o pauză de prânz. Totodată, românii sunt cei mai predispuşi să-şi ia masa pe birou, în timp ce lucrează, pe când majoritatea suedezilor aleg să mănânce în spaţiile comune de la locul de muncă.
Potrivit sursei citate, peste 84% dintre românii care au participat la studiu se declară frustraţi de rutina de prânz şi de opţiunile disponibile şi, ca urmare, tot mai mulţi încep să apeleze la aplicaţiile de livrare de mâncare.
În România, odată cu creşterea considerabilă a segmentului de livrare de mâncare, mulţi români se îndreaptă către aplicaţiile mobile, precum Uber Eats, pentru a-şi potoli foamea, astfel încât 60% dintre angajaţi consideră că unul dintre beneficiile acestor aplicaţii este posibilitatea de a se bucura de un preparat cald în timpul pauzei de masă, în timp ce 32% dintre ei folosesc aplicaţia doar pentru a nu-şi pregăti singuri mâncarea.
De asemenea, aproximativ un sfert dintre respondenţi (22%) susţin că iau gustări furnizate de către angajator, precum biscuiţi, chipsuri sau fructe, iar mai puţin de 2% recunosc că "împrumută" în mod deliberat, uneori accidental, masa de prânz a unui coleg de la frigiderul comun din birou.
Cât priveşte intervalul orar în care se serveşte masa de prânz la locul de muncă, cercetarea arată că 61% dintre angajaţii români mănâncă între orele 12:00 şi 13:00. Singurii europeni care iau masa de prânz mai târziu sunt spaniolii, majoritatea preferând să mănânce între orele 13:00 şi 14:00. În timpul pauzei de prânz, respondenţii poartă o discuţie cu colegii (57%) sau stau pe internet (53%) şi doar 4% încearcă să facă exerciţii fizice.
Studiul referitor la obiceiurile de prânz ale angajaţilor europeni a fost realizat pe un eşantion de peste 8.000 de adulţi din Austria, Belgia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Miruță: Există două loturi pe A7 asupra cărora analizăm dacă e curajos să spunem că le vom finaliza până la 31 august
Două loturi pe autostrada Moldovei (A7), în jurul Bacău-Pașcani, incluse în PNRR, este posibil să nu fie finalizate și date în circulație până pe 31 august, astfel că am identificat o posibilitate, pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană, să mutăm banii pe feroviar, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Transp
Câciu: România trebuie să continue investițiile din PNRR, chiar dacă vor exista costuri suplimentare
România trebuie să continue investițiile începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă acestea vor presupune costuri suplimentare pentru buget, deoarece țara are nevoie de spitale, autostrăzi, școli și infrastructură modernă, a declarat miercuri Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din
Ministerul Finanțelor alocă 100 milioane euro pentru programul 'Diaspora Investește Acasă'
Ministerul Finanțelor lansează programul 'Diaspora Investește Acasă', cu un buget total de 100 milioane de euro, destinat românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate, granturile urmând să acopere până la 60% din valoarea creditelor de investiții, în limita a 200.000 euro pentru fieca
Românii se numără printre europenii cu cele mai multe ore lucrate săptămânal (Eurostat)
Numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână de către angajații Uniunii Europene cu vârsta între 20 și 64 de ani, cu normă întreagă și cei cu fracțiune de normă, la principalul loc de muncă a fost 35,9 ore în 2025, în scădere de la 36,9 ore în anul 2015, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Conform acestor
Șeful CNPR: Poșta Română are un rol fundamental, livrează și distribuie beneficii sociale
Poșta Română este o companie care rezolvă o problemă fundamentală a statului român, respectiv livrarea și distribuirea beneficiilor sociale, în special a pensiilor, a declarat, miercuri, directorul general al Companiei Naționale 'Poșta Română', Valentin Ștefan. 'Rolul, din punctul nostru de vedere, al celor care suntem &icir
Adrian Negrescu: Corecția deficitului bugetar indică primele semnale de redresare structurală în România
România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condițiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, de la 56 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, susține analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe Facebook.
Gheorghiu: O listare pe bursă a Poștei Române ar aduce multă plus-valoare companiei
O listare pe bursă a Poștei Române ar aduce multă plus-valoare companiei iar România trebuie să înțeleagă că listarea este un lucru sănătos pentru statul român, a declarat, miercuri, viceprim-ministrul interimar, Oana Gheorghiu. 'Avem nevoie și de modele pozitive, altfel ne deprimăm dacă ne uităm la felul în care funcționează
AAC: Fermierii europeni cer suspendarea taxei de carbon la frontieră și eliminarea tarifelor la îngrășăminte
Organizațiile fermierilor și cooperativelor agricole europene au solicitat suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), eliminarea temporară a tarifelor la îngrășăminte și introducerea unor măsuri urgente de sprijin pentru agricultură, avertizând că noile taxe și constrângeri administrative afectează competitivitatea fermierilor și
Codirlașu (Asociația CFA România): Riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial
Anticipațiile analiștilor financiari privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial, susține președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Pe fondul aversiunii la risc, cauzate atât de factori externi, cât și interni,
Tanczos Barna a solicitat, la Bruxelles, alocări semnificative și măsuri cu aplicare imediată pentru sprijinirea fermierilor
Planul de acțiune pentru fertilizanți al Comisiei Europene este absolut necesar, însă trebuie să vedem și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză pentru că nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, consideră ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. Acesta a
BNR lansează monede dedicate împlinirii a 50 de ani de la prima notă de 10 obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 28 mai 2026, o monedă din aur, o monedă din argint și o monedă din tombac cuprat cu tema 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria Jocurilor Olimpice în proba de gimnastică feminină, potrivit unui comunicat de presă. Ave
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta