Implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă este o măsura necesară pentru diminuarea deficitului şi îmbunătăţirea colectării taxei la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă al EY România.

Conform documentului, reprezentanţii Consiliului Economic şi Financiar (ECOFIN) din cadrul Consiliului Uniunii Europene s-au reunit zilele trecute şi au agreat câteva propuneri de modificare a tratamentului de TVA aplicabil anumitor activităţi. Cea mai importantă dintre măsurile discutate se referă la implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă de către statele membre care se confruntă cu decalaje majore în colectarea acestei taxe.

Din cauza deficienţelor din sistemul TVA, cu precădere în cazul tranzacţiilor transfrontaliere, statele membre devin vulnerabile la frauda fiscală, acest fapt generând uneori consecinţe grave pentru bugetele naţionale.

În acest sens, reprezentanţii ECOFIN au fost de acord cu o propunere de directivă care va permite statelor membre, afectate într-o măsură semnificativă de frauda din domeniul TVA, să aplice temporar mecanismul generalizat de taxare inversă, care implică transferul responsabilităţii privind plata TVA de la furnizor către client.

Potrivit comunicatului, utilizarea acestui mecanism de plată a TVA va fi posibilă până la data de 30 iunie 2022, numai pentru livrările locale de bunuri şi prestările locale de servicii, a căror valoare va depăşi pragul de 17.500 euro per tranzacţie. Vor exista, însă, condiţii tehnice foarte stricte pentru aplicarea mecanismului, respectiv, peste 25% din decalajul de TVA din statul membru respectiv să fie cauzat de frauda de tip 'carusel' şi, de asemenea, să fie implementate obligaţii de raportare electronică eficace pentru toate persoanele impozabile, în special pentru cele cărora li se aplică taxarea inversă.

EY România menţionează că, în acest moment, mecanismul de taxare inversă pentru operaţiuni locale poate fi aplicat temporar, dar nu într-o manieră generalizată, întrucât se limitează la sectoarele cele mai afectate de fraudă din domeniul TVA. În plus, utilizarea acestuia se realizează la cererea specifică a unui stat membru şi cu aprobarea prealabilă a Consiliului Uniunii Europene.

Directiva va oferi o soluţie pe termen scurt pentru statele membre cele mai afectate de fraudă, până la momentul implementării sistemului definitiv de TVA (în cadrul căruia, livrările vor fi taxate în statul de destinaţie).

"Ţinând cont că, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, România a înregistrat în 2016 cel mai ridicat deficit de TVA din UE, de 35,88%, mare parte din acesta datorându-se fraudei de tip 'carusel', din punctul nostru de vedere, implementarea mecanismului generalizat de taxare inversă reprezintă o măsura necesară în încercarea de diminuare a deficitului şi îmbunătăţirea colectării taxei la bugetul de stat. Prin urmare, este îmbucurător interesul acordat acestei directive din partea Ministerului Finanţelor Publice din România, care înţelegem că este în favoarea implementării unui proiect pilot de aplicare a mecanismului", se spune în comunicat.

EY România precizează că, în vederea implementării acestui mecanism, România va trebui să acorde o importanţă sporită îndeplinirii şi celei de-a doua condiţii menţionată mai sus, şi anume adoptarea unui sistem de raportare electronică real şi eficient, cu aplicabilitate în special la nivelul persoanelor impozabile vizate de aceste măsuri. În acest mod, ţara noastră s-ar alinia la modelele de raportare din alte state membre (care s-au dovedit eficiente), fapt care ar genera şi o îmbunătăţire a relaţiei dintre autorităţile fiscale şi contribuabili. Directiva ar urma să fie adoptată (la nivelul UE) imediat după emiterea unei opinii de către Parlamentul European.

Tot în cadrul aceloraşi discuţii şi având ca scop tot implementarea unor măsuri pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, reprezentanţii ECOFIN au agreat patru modificări (aşa numitele 'quick fixes') ale normelor actuale ale UE în ceea ce priveşte regimul de TVA aplicabil comerţului intracomunitar cu bunuri. Aceste modificări vizează aspecte specifice, legate de: stocurile la dispoziţia clientului; codul de identificare în scopuri de TVA al clientului unei livrări intracomunitare de bunuri (care va deveni o condiţie suplimentară pentru scutirea de TVA); tranzacţiile în lanţ (stabilirea unor criterii uniforme) şi dovada livrării intracomunitare de bunuri (stabilirea unui cadru comun în ceea ce priveşte documentele justificative necesare pentru aplicarea scutirii de TVA).

Aceste patru măsuri ('quick fixes') se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2020 şi vor avea o relevanţă semnificativă pentru companiile din statele membre care vor beneficia de normele armonizate privind comerţul intracomunitar.

Nu în ultimul rând, se menţionează în comunicat, o altă propunere adoptată în cadrul discuţiilor desfăşurate la nivelul ECOFIN se referă la aplicarea unor cote reduse de TVA pentru publicaţiile furnizate pe cale electronică (în scopul alinierii normelor de TVA aplicabile publicaţiilor furnizate în format fizic si electronic).

"Considerăm că, şi aceasta este o măsură binevenită, având ca scop modernizarea sistemului de TVA într-o economie digitală şi adaptarea la progresele tehnologice", se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)