Numărul de asigurări obligatorii a crescut în primul semestru cu 1%, iar populaţia se bazează preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensare a pierderilor, a declarat, marţi, Valentin Ionescu - director Direcţia Strategie şi Stabilitate Financiară din Autoritatea de Supraveghere Financiară.

"Conform 'Atlas of the Human Planet 2017- Global Exposure to Natural Hazards', elaborat la nivelul Comisiei Europene, România face parte din primele 10 ţări din punct de vedere al suprafeţei construite expuse la cutremure, cu o suprafaţă construită expusă la risc de 92%. Totodată, conform datelor din studiul menţionat anterior, numărul locuitorilor expuşi la inundaţii a crescut între anii 1975 - 2015 cu 13%, în timp ce numărul locuitorilor a scăzut în acceaşi perioadă cu 17%, gradul de expunere a populaţiei atingând 8% din total populaţie. Cu toate acestea, constatăm în România o subestimare a acestui risc din partea proprietarilor de locuinţe, având în vedere că în primul semestru al anului 2018 numărul de contracte în vigoare s-a mărit cu un procent nesemnificativ de 1%, ajungând la circa 1,7 milioane, iar primele brute subscrise au crescut cu aproximativ 3%, ajungând la 71,5 milioane de lei. În continuare populaţia se bazează preponderent pe ajutor guvernamental pentru compensarea pierderilor, cu toate că PAID s-a constituit ca o soluţie socială pentru protejarea pe scara largă a intereselor cetăţenilor", a spus Valentin Ionescu, la cea de-a XV-a ediţie a Forumului Internaţional de Riscuri Catastrofale.

Acesta a menţionat că s-au împlinit 10 ani de la emiterea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, iar în acest timp legea nu a suferit modificări, deşi unele lucruri s-au schimbat.

"Cu toate acestea, PAID este un asigurator solid din punct de vedere financiar, care a dovedit că îşi respectă obligaţiile faţă de asiguraţi, dar căruia îi rămâne obligaţia de a continua eforturile de implementare a produsului PAD la nivel naţional. În aceste condiţii, s-au discutat şi analizat în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanţii ASF,  UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România)/PAID, UNSICAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări n.r), PRBAR (Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare n.r), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi reprezentanţi ai patronatelor din sectorul bancar -  propuneri de modificare a legii care să contribuie la creşterea gradului de acoperire", a afirmat Valentin Ionescu.

Acesta a menţionat, printre altele: liberalizarea accesului în acţionariatul PAID; liberalizarea canalelor de distribuţie pentru poliţele PAD  prin intermediari; clarificarea obligativităţii încheierii poliţei PAD pentru toate imobilele cu destinaţie de locuinţe indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate efectiv în acest scop; clarificarea dreptului proprietarilor de imobile în clasa I de risc seismic de a încheia un contract facultativ fără a prezenta dovada încheierii PAD, în condiţiile imposibilităţii legale de a contracta o poliţă PAD în lipsa unor lucrări de consolidare a acestora; definirea clară a modalităţii de emitere pe cale electronică a poliţei PAD; introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat poliţa PAD, în urma notificării prealabile a asigurătorilor de către PAID.

"A mai fost, nu vă ascund, o temă foarte intens dezbătută, şi anume includerea furtunilor în categoria de catastrofe naturale. Fundamentarea este următoarea: fiecare ţară îşi defineşte evenimentele. După cum aţi văzut, Statele Unite se pare că sunt campioane la anumite evenimente, unele riscuri existând acolo, altele nexistând. În România suntem poate predispuşi la cutremure, la inundaţii, alunecări de teren. Se pare că în ultimii ani au început şi furtunile să-şi facă de cap în România, dar ca să concluzionez acest subiect, dacă se include al patrulea mare risc în poliţa PAD, aşa cum spuneam fiecare ţară îşi defineşte evenimentele care intră în categoria de dezastru natural în funcţie de specificul geografic şi condiţiile climaterice ale zonei, de severitatea şi impactul fenomenelor catalogate ca şi dezastru natural. Prerogativa de a propune includerea unor riscuri suplimentare în poliţa PAD, precum cel de furtună, revine Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi ar trebui să aibă la bază o evaluare acestui risc prin prisma siguranţei populaţiei şi a mediului de afaceri", a declarat Valentin Ionescu.

Conform acestuia, în măsura în care se va concretiza un asemenea demers, PAID va putea să-şi facă propria evaluare a riscului de subscriere în vederea stabilirii primei în funcţie de riscurile ce vor fi incluse în acest caz.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)