România trebuie să-şi orienteze investiţiile publice şi private către noile tehnologii, prietenoase cu mediul şi generaţiile viitoare, este de părere Andreea Paul, preşedintele think-thank-ului Iniţiativa pentru Competitivitate - INACO.

"Calitatea mediului, capacitatea de a genera idei noi şi inovaţii sunt factori de creştere economică pe termen lung. Încorporarea acestora în modelele de creştere economică sustenabilă au adus chiar astăzi premiul Nobel pentru economie profesorilor William D. Nordhaus şi Paul Romer. Economia şi clima interacţionează, iar modelul cantitativ pe care îl propune profesorul Nordhaus permite analiza impactului taxelor sau politicilor publice asupra mediului. Care autorităţi române sau institute româneşti de cercetare au aplicat sau măcar s-au gândit să aplice acest model bine-cunoscut pentru a fundamenta o politică publică românească sau consecinţele acestora ? Noua abordare interdisciplinară a economiei ţine de modelarea proceselor economice bazată pe ştiinţele aplicate - chimie, fizică şi mediu. Acesta este semnalul pentru şcoala economică românească pe care îl dă Premiul Nobel pentru economie în anul 2018. Acumularea de idei şi inovaţii, capacitatea de a genera invenţii tehnologice sunt esenţiale pentru bunăstarea unei naţiuni pe termen lung", explică Paul, într-un comunicat de presă, transmis luni AGERPRES.

În acelaşi context, aceasta a punctat faptul că, la ora actuală, "educaţia şi cercetarea din România sunt grav subfinanţate şi nedigitalizate, mediul de afaceri face ce poate, iar instituţiile publice româneşti sunt în topul ruşinii mondiale la achiziţia de noi tehnologii".

"Profesorul Romer a pus bazele teoriei creşterii endogene (care se referă la factorii interni ai progresului economic) şi a modelat rolul fundamental al acumulării şi inovării tehnologice în creşterea economică (...) Şi apropo de importanţa factorilor interni de creştere economică. Educaţia şi cercetarea sunt grav subfinanţate şi nedigitalizate la noi, mediul de afaceri face ce poate, iar instituţiile publice româneşti sunt în topul ruşinii mondiale la achiziţia de noi tehnologii - pe locul 133 în lume în 137 de ţări analizate, conform Raportului Global al Competitivităţii 2017 - 2018. În dezbaterile noastre publice găsim mult prea rar repere inovatoare şi soluţii cu privire la bunăstarea pe termen lung a românilor. În acest context, investiţiile publice şi private ar trebui să se orienteze spre noile tehnologii, mai prietenoase cu mediul şi cu generaţiile viitoare, mai puţin costisitoare decât ar părea la prima vedere, opţiune susţinută cu toată energia şi de comunitatea de profesionişti ai INACO", susţine Andreea Paul.

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit luni, la Institutul Karolinska din Stockholm, americanilor William Nordhaus (Universitatea Yale, SUA) şi Paul Romer (NYU Stern School of Business, New York, SUA) pentru că "au proiectat metode de rezolvare a unora din cele mai fundamentale şi mai presante probleme ale timpurilor noastre: creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale şi bunăstarea populaţiei lumii", informează site-ul oficial nobelprize.org.

"Contribuţiile celor doi economişti au furnizat perspective fundamentale în cauzele şi consecinţele inovaţiei tehnologice şi ale schimbării climatice", a precizat Comitetul Nobel.

William Nordhaus s-a ocupat de schimbările climatice. Concluziile studiilor sale au legătură cu conexiunile dintre societate şi natură. Nordhaus a decis să analizeze aceste probleme în anii '70, deoarece oamenii de ştiinţă au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de efectul combustibililor fosili asupra încălzirii planetei. La mijlocul anilor '90, el a creat pentru prima dată un model de evaluare integrat, care descrie interdependenţa globală între economie şi climă. Modelul său integrează teorii şi rezultate empirice din fizică, chimie şi economie. Modelul creat de Nordhaus este larg răspândit în prezent şi este folosit pentru a simula modul în care economia şi clima se pot influenţa reciproc în procesul dezvoltării sau al evoluţiei.

Paul Romer a demonstrat modul în care cunoaşterea poate funcţiona ca un motor al creşterii economice pe termen lung. Când se acumulează de-a lungul deceniilor un avans al PIB-ului de câteva procente, vieţile oamenilor se schimbă. Precedentele cercetări macroeconomice scoteau în evidenţă faptul că inovaţiile tehnologice sunt principalul motor al creşterii economice, dar ele nu prezentau modul în care deciziile economice şi condiţiile de pe pieţe determină crearea noilor tehnologii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)