Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală dacă satul românesc începe să se depopuleze, a declarat, luni, în cadrul unui forum de specialitate, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale 'Pro Agro'.

"În momentul de faţă, chiar dacă plătim la timp subvenţiile, exportăm materie primă şi implicit exportăm subvenţie. Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar în continuare, pe primele cinci luni ale anului 2018, avem import de carne şi produse procesate din carne de 380 de milioane de euro. Practic, la sfârşit de an, o politică agricolă se judecă pe cifre financiare. Care este contribuţia agriculturii în PIB şi care este balanţa comercială? În condiţiile în care o să fim al cincilea stat membru ca dimensiune pe agricultură din Uniunea Europeană, o să avem un deficit de balanţă comercială de 1,3 miliarde de euro. Asta este cartea de vizită a politicilor agrare sau agricole pe care România le-a făcut. Trebuie să înţelegem foarte clar că degeaba facem investiţii în dezvoltare rurală, şcoli, drumuri comunale, dacă satul românesc începe să se depopuleze. Avem cinci milioane de oameni care muncesc în alte ţări membre şi practic ne lipseşte forţa de muncă activă şi cred eu că, după o analiză pe care chiar APIA mi-a dat-o anul trecut, este bine să o completăm împreună, să vedem care este structura fermelor", a susţinut Dumitru.

În viziunea preşedintelui Federaţiei Naţionale "Pro Agro", fermierii mari au fost excluşi de la finanţarea acordată proiectelor pe dezvoltare rurală "pentru că aşa a fost scris Programul Naţional de Dezvoltare Rurală".

"Fermierii mari au fost excluşi de la acordarea proiectelor pe dezvoltare rurală, pentru că aşa a fost scris Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Şi fermierii mici au cu totul şi cu totul alte probleme. Care este structura fermelor din România, la ora actuală? Avem 796.799 de fermieri care deţin 3,2 milioane de hectare. Asta înseamnă o medie de 4 hectare pe fiecare fermier. Între 30 şi 60 de hectare există 15.692 de fermieri cu o suprafaţă cultivată de 659.000 de hectare, deci o medie de 41 de hectare. De asemenea, între 60 şi 150 de hectare, există 9.757 de fermieri cu o medie de 94 de hectare reprezentând 924.671 de hectare. Între 150 şi 250 de hectare, sunt 3.396 de fermieri cu o medie de 192 de hectare şi reprezintă 653.694 de hectare. În ultimele două dimensiuni avem între 750 şi 1.500 de hectare sunt 1.029 de fermieri cu 1,044 milioane de hectare şi o medie pe exploataţie de 15 hectare, respectiv pe dimensiunea 1.500 - 2.500 de hectare sunt 279 de fermieri care deţin 518.216 hectare, şi la peste 2.500 de hectare sunt 40 de fermieri, cu 697.000 de hectare, cu o medie de 483 de hectare", a arătat Emil Dumitru.

Acesta a adăugat că viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună (PAC) depinde şi de negocierile post-Brexit ce au loc la ora actuală.

"Nu trebuie să ne ferim de a face şi un scenariu negativ legat de viitorul bugetului pe Politica Agricolă Comună. Deunăzi, m-am văzut cu domnul Michel Barnier (negociatorul şef al Uniunii Europene pentru Brexit, n.r.) care nu era aşa de entuziasmat pe ce înseamnă negocierile post-Brexit, pentru că, de fapt, nu 10,2 milioane de miliarde de euro vor dispărea anual din bugetul Uniunii Europene, ci 14,8 miliarde de euro. Acele scăderi de 5% şi 4% din bugetul pe Politica Agricolă Comună s-ar putea să fie mult mai mari. Trebuie să discutăm foarte serios pe plafonare. Sigur, că dacă se va face, România oricât de mult s-ar opune, n-ar putea să creeze o masă critică. Din păcate, România nu a avut o strategie de a-şi reprezenta interesele într-un mod în care să poată să impună o masă critică de blocaj. În Grupul de la Vişegrad, România are doar statut de observator, adică avem doar rolul de aplaudaci la ceea ce spun ceilalţi, şi spun asta fără să jignesc pe nimeni", a subliniat şeful Pro Agro .

Dumitru a menţionat, totodată, că "Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene ar trebui să ne aducă nişte mesaje pe care să le punem pe agenda publică europeană, inclusiv pe agricultură, dacă o să le avem. "Regula la Preşedinţia rotativă este ca ţara care o deţine să fie jucător. Cred că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020 - 2027 ar trebui să fie altfel gândit, pentru că nu o să fim competitivi. Cred că nu trebuie să distrugem fermele mari, şi dacă vom avea plafonare să încercăm, prin PNDR, să le finanţăm investiţii pentru creşterea valorii adăugate a materiilor prime", a declarat reprezentantul Pro Agro.

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale 'Pro Agro', a participat, luni, la evenimentul organizat de Ziarul Financiar, intitulat "Agricultura, sol fertil pentru dezvoltarea economică a României". AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)