Dividendele distribuite în anul 2016 reprezintă egalul dividendelor cumulate în perioada 2008 - 2015 şi peste 30% comparativ cu profitul net consolidat în 2016, în timp ce anul 2017 înregistrează o dublare a dividendelor comparativ cu anul anterior şi de două ori peste profitul cumulat în acelaşi an, potrivit unei analize realizată de preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.

Acesta a evaluat situaţiile financiare aferente tuturor companiilor active în România şi a analizat decapitalizarea masivă a firmelor, în contextul distribuirii accelerate a dividendelor.

"Practic, în 2016, s-au plătit dividende egale cu nivelul consolidat din perioada 2008 - 2015, iar anul 2017 înregistrează o dublare a acestora. Gradul total de îndatorare a crescut la 75% la finalul anului 2017 (comparativ cu 65% în 2008), cel mai ridicat din Europa", afirmă Guda, pe blogul său.  

Practic, aceasta determină o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% (anul 2008) la doar 25% (anul 2017), respectiv cel mai scăzut din Europa.

Rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obţinut în ultimii doi ani (perioada 2016 - 2017) este aproape 200%, spune Iancu Guda, adică la fiecare 1 leu profit se distribuie dividende de 2 lei, ceea ce nu poate însemna decât două lucruri: fie o mare parte din profitul reportat şi nedistribuit este acum orientat către dividende, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanţarea externă şi fluctuaţia costului de capital, fie dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate), dar acum sunt reglate în trezorerie prin declararea fiscală, aspect favorizat, de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend.

Potrivit acestuia, structura de capital a companiilor active în România este deficitară, în condiţiile în care mediul de afaceri local înregistrează cel mai ridicat nivel al îndatorării din regiune. Mai mult decât atât, evoluţia financiară din ultima perioadă indică o deteriorare a structurii de capital, în condiţiile accelerării distribuirii dividendelor pe fondul avantajelor fiscale.

"Majoritatea firmelor active în România se orientează către finanţarea pe termen scurt, provenită cu preponderenţă de la entităţi afiliate şi furnizori. Doar 20% dintre companiile locale, cu preponderenţă cele care au peste 10 ani de activitate (durată medie de funcţiune a firmelor din România) sunt capitalizate prin profituri superioare care sunt ulterior reinvestite în companie pentru finanţarea investiţiilor şi nevoii de fond de rulment (creanţe, stocuri, furnizori). Desigur, în orice sector vom avea companii care distribuie dividende către acţionari, cât şi firme pentru care acţionarii contribuie în companie prin majorarea capitalului social (scenariul A+B). La finalul anului, evoluţia capitalurilor proprii consolidate la nivel sectorial va fi determinată de raportul de forţe între cele două scenarii (capitalizare prin majorare de capital social v.s. decapitalizare prin distribuirea de dividende)", explică Iancu Guda.

Din analiză reiese faptul că orientarea companiilor în perioada 2008 - 2017 către distribuirea de dividende a predominat în dauna capitalizării acestora prin majorarea capitalului social, fapt ce a determinat o distribuire netă de dividende în fiecare an, ceea ce duce la scăderea gradului de capitalizare cuplat cu, evident, creşterea gradului de îndatorare (orientat către creditul furnizor).

Mai mult decât atât, atrage atenţia Guda, legea care permite acţionarilor unei firme să retragă dividende cu frecvenţă trimestrială a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare începând cu mijlocul lunii iulie a acestui an.

"Deşi este dificil de aplicat (doar companiile auditate pot distribui dividende), cred că această măsură 'pune gaz pe foc' şi accelerează decapitalizarea companiilor active în România, făcându-le mai vulnerabile în următoarea recesiune. În esenţă, efectele unei asemenea legi cred că sunt negative, atât pentru statul român (deoarece încurajează comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea dividendelor de la companiile de stat, periclitând astfel competitivitatea acestora pe termen mediu - lung), cât şi pentru mediul de afaceri (deoarece impulsionează decapitalizarea companiilor şi vulnerabilizarea suplimentară a acestora în contextul creşterii dobânzilor)", avertizează specialistul. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)