Persoanele fizice care au datorii mai mari de 90 de zile se pot adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru a cere intrarea în starea de insolvenţă, a declarat preşedintele instituţiei, Marius Pîrvu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a explicat că aceasta este o situaţie care vine în ajutorul oamenilor, întrucât, timp de cinci ani, cât timp se află în insolvenţă, ei nu pot fi executaţi de creditori. În schimb, trebuie să respecte un plan de eşalonare a datoriilor, împreună cu un administrator, în funcţie de mai mulţi parametri privind un nivel decent de trai.

Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, iar, până acum, doar 10 români şi-au cerut insolvenţa.

Marius Pîrvu a mai spus, în interviu, că ANPC publică pe site, lunar, un tabel cu toate comisioanele bancare, însă, pe viitor, vrea să extindă proiectul, astfel încât reprezentanţii băncilor să posteze singuri aceste informaţii.

Totodată, el a recomandat celor care au contracte de credite potrivit cărora banca poate majora unilateral dobânda să facă plângeri la ANPC. Aceasta după ce, joi, Curtea de Apel a decis că o astfel de clauză este abuzivă.

AGERPRES: Ce trebuie să ştie oamenii despre legea falimentului personal?
Marius Pîrvu: Este un domeniu mai mult de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Această lege a intrat în vigoare începând cu ianuarie 2018 şi, pentru că există deja solicitări în acest sens şi pentru a promova mai bine acest lucru, cred că este benefică această informare a consumatorilor.

Noi am început acest demers împreună cu practicienii în insolvenţă. Am avut două întâlniri, una la Timişoara şi una la Iaşi, în care ne-am întâlnit atât cu consumatori, cât şi cu practicieni în insolvenţă, pentru a promova şi explica mai bine conţinutul acestei legi şi aş încerca să explic pe scurt câteva lucruri importante privind insolvenţa persoanelor fizice.

În primul rând, ce înseamnă insolvenţa persoanelor fizice ca definiţie din lege? Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează printr-o insuficienţă a fondurilor băneşti. Deci, practic, el nu mai are bani disponibili pentru plata datoriilor care devin scadente. Dacă în termen de 90 de zile de la data scadenţei creditorul nu şi-a putut plăti datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori, atunci insolvenţa se prezumă. Deci, practic, intri într-o stare de insolvenţă chiar dacă tu nu ţi-o soliciţi, eşti în acea stare de insolvenţă.

În primă fază pentru o procedură simplificată, care mie mi se pare cea mai simplă şi se adresează unei alte categorii de consumatori, şi aici mă refer la cei care nu au bunuri sau venituri urmărite, cei care au datorii mai mari de 10 salarii minime pe economie şi au îndeplinit vârsta standard de pensionare sau li s-a înjumătăţit capacitatea de muncă - deci vorbim despre persoane care nu pot să-şi îndeplinească capacitatea de muncă în totalitate - aceştia pot beneficia de o procedură simplificată a insolvenţei şi ea, practic, nu se mai poate face prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, se face direct în instanţă. Se face o cerere către instanţă. Cererea se face şi către Autoritatea Naţională. Autoritatea Naţională sesizează instanţa şi apoi instanţa hotărăşte insolvenţa acelei persoane fizice.

AGERPRES: Deci, o persoană care constată că, după 90 de zile, nu-şi mai poate plăti datoriile, ce face? Vine la ANPC?
Marius Pîrvu: Da. În principal, se pleacă de la site-ul ANPC. Pe site-ul ANPC aveţi toate informaţiile şi tot ceea ce eu încerc să vă explic pe scurt. Acolo este mult mai detaliat şi poate fi accesat într-un mod mult mai uşor. În primul rând, pe acest site este şi cererea care poate fi printată şi se poate completa.

Apoi se merge la Comisariatul judeţean sau regional al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Există un aparat tehnic care este instruit şi are capabilitatea pentru a analiza cererile depuse de consumatori. În urma analizei, cei de acolo întocmesc un dosar. Acest dosar se transmite Comisiei de insolvenţă teritorială, din care fac parte o persoană din cadrul Autorităţii Naţionale, o persoană din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, o persoană de la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.r.) şi o alta de la Registrul Comerţului. Aceste persoane fac parte din Comisia teritorială pentru insolvenţă, care primeşte aceste dosare şi le analizează.

Deci, în funcţie de ceea ce au primit în dosarul respectiv de la zona tehnică, ei analizează aceste aspecte şi pot să admită cererea sau să o respingă. În cazul în care admit cererea, informează atât creditorii, cât şi debitorii despre această cerere. Bineînţeles că, după informare, se pot depune contestaţii, atât de către debitori, cât şi de către creditori. Aceste contestaţii numai la instanţă se rezolvă. Iar după ce instanţa hotărăşte - poate să respingă cererea, contestaţia, sau poate să o admită - în momentul în care admite cererea instanţa numeşte şi un administrator al procedurii, care, de fapt, va conduce întreaga procedură de insolvenţă.

Şi, intrând şi mai în detaliu, se va face un tabel preliminar al creanţelor, adică practic toate datoriile pe care le are debitorul la momentul respectiv se vor trece într-un tabel. Este un tabel preliminar. Acest tabel, din nou, se transmite creditorilor şi urmează o conciliere, ca să zicem aşa, între creditori şi debitor pe acest tabel preliminar de creanţe. Dacă se înţeleg, este benefic şi timpul se scurtează.

AGERPRES: Se discută eşalonarea datoriilor?
Marius Pîrvu: Deocamdată este doar un tabel preliminar în care se acceptă sau nu se acceptă anumite datorii pe care creditorii le solicită. În cazul în care se acceptă acest tabel preliminar, este mai simplu. Dacă nu, din nou se merge în instanţă şi din nou instanţa hotărăşte dacă acel tabel preliminar este în regulă. Practic, acest tabel preliminar, după acceptare de către instanţă, devine un tabel definitiv. Adică, din acel moment, acele creanţe sunt acceptate atât de creditor, cât şi de debitor. Şi, de aici, începe planul de rambursare a datoriilor.

Adică, bazându-se pe acest tabel de creanţe, bazându-se pe veniturile pe care le are debitorul, se face un plan de rambursare. Acest plan de rambursare este pe o perioadă de cinci ani, cu extindere de un an numai în cazul în care creditorii sunt de acord cu extinderea acestui plan. După întocmirea planului de către cel care are datoriile, de către debitor, împreună cu administratorul, este transmis creditorilor, care se vor întâlni într-o formă de Adunare Generală şi vor decide dacă vor aproba acest plan de rambursare a datoriilor.

Atunci, din nou, se merge în instanţă, iar instanţa hotărăşte dacă se merge pe acel plan de rambursare sau nu. Cert este că la sfârşitul acestei perioade de cinci ani, dacă debitorul a fost de bună credinţă şi şi-a îndeplinit datoriile pe care şi le-a asumat prin planul de rambursare, la sfârşitul perioadei există nişte creanţe care se şterg din contul debitorului, deci beneficiază de o clemenţă şi de o ştergere a datoriilor.

AGERPRES: Cât la sută din datorii se pot şterge?
Marius Pîrvu: Nu se cuantifică. Acest procent este în funcţie de planul de rambursare şi tabelul definitiv al creanţelor. Nu există o sumă clară, pentru că în acel plan înseamnă inclusiv o soluţie. El este nevoit să vândă casa, spre exemplu. Acea valoare a imobilului este trecută în acel plan de rambursare, de acolo se îndestulează creditorii. Are nişte drepturi pe perioada în care îşi vinde casa. Are dreptul ca şase luni să stea în imobil. După şase luni are dreptul să stea tot acolo, dar cu chirie, sau să aleagă o altă soluţie mai convenabilă. Adică nu este aruncat în stradă. Legiutorul a gândit toate aceste lucruri şi noi, ca autoritate, atât la nivel central, cât şi teritorial, urmărim îndeplinirea tuturor acestor proceduri vizavi de dosar, termene, în aşa fel încât totul să fie legal.

Ce este foarte important: în momentul în care se face prima notificare către creditori, practic de către Comisia Teritorială de Insolvenţă, se suspendă executările. De la momentul respectiv, consumatorilor nu li se mai cuantifică nici obligaţii privind dobânzi, majorări, tot ce înseamnă adiacente la datoriile de bază. Deci, practic, el beneficiază de acest lucru şi cred că este un lucru normal.

Sursa foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Toată lumea beneficiază de această lege?
Marius Pîrvu: Sunt şi persoane care nu beneficiază. Mă refer aici la cei care au fost condamnaţi definitiv pentru evaziune fiscală sau pentru fals contra patrimoniului, cei care au fost concediaţi în ultimii doi ani din motive imputabile persoanei respective, dacă nu au depus niciun fel de diligenţe pentru a avea un loc de muncă sau au refuzat locuri de muncă care i-au fost oferite. Acesta este şi motivul pentru care Inspectoratul Teritorial de Muncă face parte din comisie.

Totodată, exact cum vă spuneam la început, există şi persoane care sunt la limita legii şi vor să beneficieze de insolvenţă. Deci, practic, creează o stare de insolvenţă în mod voit.

Un singur lucru aş vrea să mai adaug vizavi de Comisia de Insolvenţă Centrală, care are în componenţă aceeaşi structură, adică Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă, şi Registrul Comerţului. Această Comisie Teritorială, practic, supraveghează întreaga activitate a comisiilor teritoriale, se ocupă de regulamente, de proceduri şi de tot ceea ce înseamnă funcţionalitatea întregului sistem. Ea este cea care întocmeşte listele de administratori.

Un lucru foarte important este când vorbim despre criteriul pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil. În momentul de faţă, pot să vă spun că a existat un grup de lucru, la iniţiativa Comisiei de Insolvenţă, la nivel central. În acest grup de lucru au fost cooptaţi specialişti din Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, din Institutul Naţional al Cercetării Economice, de la Academia Română, de la o serie de alte institute de cercetare, chiar Comisia Naţională de Prognoză. Practic, ei s-au ocupat de acest studiu şi suntem în momentul de faţă în zona de avizare pentru aprobarea acestor criterii extrem de importante în planul de rambursare. Administratorul va ţine cont de acel nivel minim necesar pentru un trai rezonabil.

AGERPRES: Puteţi să definiţi traiul rezonabil?
Marius Pîrvu: V-am explicat, este o definiţie destul de amplă, dar nu neapărat o definiţie, ci o multitudine de factori. Considerăm că, pe undeva, competenţa noastră în zona respectivă nu este destul de amplă şi atunci am preferat să discutăm cu institute de cercetare. Ei vor defini, practic, acest nivel de trai rezonabil.

AGERPRES: Va fi o singură definiţie a nivelului de trai?
Marius Pîrvu: Nu, aici discutăm doar pentru zone de insolvenţă.

AGERPRES: Indiferent de statutul unei persoane...
Marius Pîrvu: Bineînţeles. Se iau în calcul mai mulţi parametri. Discutăm şi de mediul urban şi de mediul rural. Vă dau nişte cifre care nu sunt însă finale. Deci, pentru fiecare membru al familiei, formate din doi adulţi şi doi în întreţinere, în mediul urban, vorbim despre 826 de lei pentru fiecare membru din acea familie, 743 de lei pentru soţie, 578 de lei pentru primul copil cu vârsta peste 14 ani, din gospodărie, încă 413 lei pentru cel de-al doilea copil.

În mediul rural, este vorba despre 649 de lei pentru capul familiei, 584 de lei pentru soţie, 454 de lei pentru primul copil, 325 de lei pentru al doilea copil. Sunt doar câteva cifre care sunt încă în zona de avizare. Nu sunt cifre oficiale şi nici ceva aprobat. Studiile s-au făcut şi urmează să se facă foarte clar acest nivel.

AGERPRES: Puteţi să ne daţi câteva exemple de datorii care pot fi şterse prin această procedură?
Marius Pîrvu: Nu noi hotărâm. Este vorba despre administratorul judiciar. El este cel care, în final, administrează întreaga insolvenţă. Noi, practic, supraveghem şi verificăm în aşa fel încât consumatorul să fie îndreptat spre calea normală, spre ceea ce ar trebui să facă şi verificăm ca toate procedurile să se îndeplinească, conform legii.

AGERPRES: Dar, conform legii, este vreo categorie de datorii care nu poate fi ştearsă?
Marius Pîrvu: Nu. Încă o dată: se creează un plan de rambursare, unde intră toate proprietăţile tale şi toate veniturile tale şi planul de rambursare se face împreună cu tine şi cu creditorii, deci este ceva de comun acord. În momentul în care nu se acceptă atunci, bineînţeles, se pot şterge. Şi creditorii la rândul lor pot să cedeze anumite dobânzi, anumite majorări, să beneficieze numai de partea de credit principal, nu neapărat de partea de dobânzi şi alte penalităţi.

AGERPRES: După ieşirea din insolvenţă, ce se întâmplă cu acea persoană fizică?
Marius Pîrvu: După ieşirea din insolvenţă, ea îşi reia viaţa normală şi cred că, dacă a reuşit să treacă toată această perioadă de cinci ani şi a fost un bun platnic, a respectat planul, eu cred că este normal şi se integrează în societate ca orice om normal. Faptul că, la o anumită perioadă, ai o situaţie mai dificilă în existenţa ta, asta nu înseamnă ca nouă, ca stat, guvern, să nu ne pese de acest lucru. Şi tocmai din acest motiv a fost şi promovată această lege.

AGERPRES: Au fost multe cereri până acum?
Marius Pîrvu: Avem, la nivel naţional, în jur de 10 cereri, dar există o procedură prin care într-adevăr uneori consumatorii poate sunt puţin deranjaţi de birocraţie, şi de faptul că li se cer foarte multe acte doveditoare pentru a stabili insolvenţa persoanei la momentul respectiv, exact ce v-am spus cu acele 90 de zile, să se vadă că datoriile sunt mai mari decât 15 salarii sau decât 10 salarii, dacă este pensionar sau nu este pensionar, efectiv tot statutul lui de la acel moment se analizează şi într-adevăr sunt poate, să nu le numesc birocraţii, dar sunt anumite lucruri pe care consumatorul trebuie să le facă, să ne pună toate acele documente la dispoziţie pentru că altfel nu putem merge mai departe şi în instanţă se respinge cererea şi atunci el nu beneficiază de această lege.

AGERPRES: Aţi studiat acele 10 cereri? Puteţi să spuneţi ce fel de oameni sunt, ce datorii au?
Marius Pîrvu: Eu cred că nu este important felul datoriei, este important faptul că el, la momentul de faţă, de la momentul în care solicită această intrare în insolvenţă, el este într-o incapacitate de plată. Deci, practic, nu mai poate să îşi plătească nici măcar utilităţile de la locul în care convieţuieşte. Mie mi se pare extrem de important acest lucru, faptul că el a ajuns în această imposibilitate, iar legea îl ajută să treacă acestă etapă.

Bineînţeles că în cazul în care el nu poate să îşi îndeplinească planul de rambursare se poate trece în zona de faliment şi atunci înseamnă executarea bunurilor şi aşa mai departe, dar noi nu ne dorim asta, şi tocmai din cauza asta îndemnăm consumatorii şi pe cei care simt că se află în această stare şi au această problemă să se adreseze Autorităţii Naţionale, pentru că încercăm să le soluţionăm problemele.

AGERPRES: Vă aşteptaţi la un număr mare de cereri pe viitor?
Marius Pîrvu: Iniţial şi noi am crezut că impactul va fi mult mai mare, dar eu cred că, prin promovare, prin faptul că avem aceste discuţii, încercăm acele conferinţe la nivel local, la nivel naţional, împreună cu practicienii în insolvenţă, noi încercăm să promovăm această lege şi acest ajutor pe care statul îl dă persoanelor aflate în dificultate, mă refer la persoanele de bună credinţă, bineînţeles.

AGERPRES: Vă întreb pentru că există un grad ridicat de sărăcie în România ...
Marius Pîrvu: Nu aş putea să spun acest lucru. După cum puteţi vedea, creşterea economică este bună şi nu aş putea spune că suntem într-un grad de sărăcie. Într-adevăr, poate sunt diferenţe de nivel de trai, asta este adevărat, între mediul rural între mediul urban, tocmai din cauza asta şi noi verificăm acele criterii pentru nivelul de trai rezonabil. Cred că este puţin exagerată partea de sărăcie.

AGERPRES: Dacă vorbim de sărăcia energetică, spre exemplu, există studii care arată că o cincime din populaţie nu-şi poate plăti factura la utilităţi.
Marius Pîrvu: Cred că în sensul acesta o mare problemă o avem în zona persoanelor mai vârstnice, care sunt pensionari la momentul de faţă şi cred că Guvernul vine în sprijinul acestui lucru prin noua Lege a pensiilor şi cred că vor beneficia tot ceea ce înseamnă persoane vârstnice, cei care sunt în momentul de faţă pensionabili. Din ce ştiu eu, beneficiile vor fi majore şi încercăm cel puţin să îndreptăm lucruri care sunt neîndreptate de mult timp.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre acel comparator bancar pe care ANPC îl are în plan?
Marius Pîrvu: Din august 2018, consumatorii găsesc pe site-ul ANPC, în fiecare lună, postate comisioanele din sistemul bancar din România. Băncile ne transmit lunar toate aceste comisioane şi urmărim, pe viitor, ca aceste informaţii să fie postate direct de reprezentanţii băncilor.

Referitor la sistemul bancar, am şi o veste bună pentru consumatori. Astăzi (joi - n. r.) Curtea de Apel a admis apelul ANPC cu privire la un proces verbal de contravenţie întocmit de Autoritatea Naţională şi se referă la o clauză abuzivă din cadrul unui contract de credit pentru nevoi personale în franci elveţieni. Practic, instanţa a hotărât că aceia care deţin contracte de credit pentru nevoi personale sunt îndreptăţiţi să solicite prin acţiuni separate restituirea sumelor calculate în plus ca urmare a constatării nulităţii clauzei specificate în sentinţă.

Practic, instanţa a anulat o clauză dintr-un contract, iar consumatorii de aici încolo se pot îndrepta în nume propriu pentru recuperarea sumelor calculate în mod abuziv, aşa cum a spus instanţa.

Este vorba de o clauză privind modificarea unilaterală a dobânzii. În cadrul contractului de credit, a fost un punct potrivit căruia dobânda putea fi modificată unilateral. Instanţa a hotărât că acea clauză este abuzivă şi automat a considerat nulitatea ei. Implicit, acest lucru conduce la mult mai multe aspecte în zona comercială.

AGERPRES: Deci, clienţii băncilor, care au în contracte astfel de clauze, pot veni la ANPC?
Marius Pîrvu: Este vorba de Bancpost şi de clienţii acestei bănci. Este o sentinţă definitivă.

Sursa foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Eu, dacă am credit la altă bancă, pot să invoc acest precedent?
Marius Pîrvu: Dacă faceţi o reclamaţie la ANPC şi ANPC constată că există o clauză abuzivă în acel contract, bineînţeles că noi sancţionăm şi dânşii contestă, iar lucrurile merg pe cale normală, adică instanţa decide cine are dreptate.

AGERPRES: Cu cât aţi amendat Bancpost pentru acel contract?
Marius Pîrvu: Nu aş putea să vă spun suma exactă, pentru că este o amendă mai veche. Însă, în principiu, prin programul de guvernare şi prin tot ce am gândit noi, avem Legea prevenţiei, şi nu neapărat amenda este importantă. Sunt situaţii în care dăm avertisment, dar dăm măsură. Noi putem lua măsuri prin care să suspendăm anumite lucruri, dăm întreruperi de activitate, sunt alte măsuri pe care le putem da. Deci, nu doar amenda este importantă, ci măsura pe care o putem da. Aşa a fost şi în acest proces verbal. Măsura a fost de înlăturare a acelei clauze abuzive. Dacă dădeam doar amendă, această clauză rămânea în continuare, operatorul economic îşi plătea amenda, iar consumatorii rămâneau în continuare cu dobânzile plătite în plus. Prin modul în care s-a întocmit acest proces verbal, s-a emis acea măsură. Instanţa a hotărât că noi avem dreptate şi că acea măsură trebuie înlăturată din contractele de credit. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, imagine: Cătălin Soci, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Alexandru Cojocaru)