Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a demarat o serie de programe de educaţie financiară în România, iar în cadrul Strategiei pentru educaţie instituţia are ca grup ţintă societăţile şi angajaţii lor, a declarat joi prim-vicepreşedintele ASF, Ovidiu Wlassopol.

"Începând cu anul 2015, ASF a demarat o serie de programe de educaţie financiară în România, având ca obiectiv creşterea gradului de înţelegere a conceptelor, noţiunilor şi a mecanismelor financiare, cu scopul diminuării excluziunii financiare şi a creşterii nivelului de bunăstare a populaţiei. Programele actuale dezvoltate de ASF în domeniul educaţiei financiare se adresează în principal copiilor şi tinerilor prin intermediul unor programe dedicate mediului pre-şcolar, şcolar, liceal şi universitar, dar şi adulţilor... În cadrul Strategiei pentru educaţie, ASF are ca grup ţintă societăţile şi angajaţii lor", a spus Ovidiu Wlassopol.

Potrivit acestuia, o astfel de abordare este una uzuală la nivel internaţional, educaţia realizată la "locul de muncă" fiind eficientă din punct de vedere al prezenţei participanţilor la program. Avantajele sunt: timp alocat în interiorul programului de lucru, nu se consumă din timpul liber personal, noţiuni învăţate utile atât personal cât şi din perspectiva de angajat, avantaje pentru angajator, familiarizarea cu noţiunile utile în conferirea de avantaje de angajare la negocierea contractului de muncă etc.

Ovidiu Wlassopol a afirmat că educaţia financiară la locul de muncă este un concept internaţional care răspunde atât nevoilor angajaţilor, consumatori de instrumente, produse şi servicii financiare, cât şi angajatorilor.

"Conform Registrului Comerţului, în luna aprilie 2018 existau în România aproximativ 1.277.000 de societăţi comerciale, din care 386.000 active. Aproximativ 91,5% dintre acestea reprezintă micro-întreprinderile, cele cu până la nouă salariaţi, 8,2% întreprinderi mici, cu 10-49 salariaţi, iar restul de 0,3% întreprinderi mijlocii, cu 49 - 249 salariaţi, şi mari, cu mai mult de 250 de salariaţi. OECD defineşte educaţia financiară ca fiind un proces prin care consumatorii îşi îmbunătăţesc nivelul de înţelegere a produselor financiare, conceptelor şi riscurilor, îşi dezvoltă aptitudini şi le creşte nivelul de încredere pentru a deveni mai conştienţi faţă de riscurile financiare şi oportunităţi, luând decizii informate şi cunoscând modalităţile de a solicita ajutor, cu scopul de a creşte gradul de bunăstare", a spus Ovidiu Wlassopol.

Acesta a menţionat că, în România, cercetările de până acum arată un nivel redus de educaţie financiară a populaţiei, cel mai scăzut din întreaga Uniune Europeană.

"Standard&Poors a efectuat un studiu la nivel mondial din care au rezultat următoarele date: gradul de alfabetizare financiară la nivel mondial este în medie de 33%. În România, nivelul este de 22% din perspectiva educaţiei financiare. Importanţa educaţiei financiare la locul de muncă este fundamentată pe studii realizate la nivel internaţional asupra comportamentelor adulţilor. Acestea subliniază faptul că angajaţii care au un nivel ridicat de stres financiar sunt mai puţin productivi, mai puţin dedicaţi, au probleme de sănătate, petrec mai mult timp învoiţi de la serviciu şi generează costuri mai mari pentru angajatorii lor. Programul de educaţie financiară la locul de muncă aduce beneficii atât salariatului, cât şi angajatorului. Deşi în România angajatorii oferă deja o serie de beneficii colaterale salariului, cheltuind sume importante de bani, de multe ori angajaţii nu conştientizează valoarea reală a acestor beneficii, ajungând în situaţia în care nu înţeleg produsele financiare şi, astfel, nici nu apreciază sau maximizează efectele lor", a declarat Ovidiu Wlassopol.

Conform prim-vicepreşedintelui ASF, aceste beneficii, atunci când sunt înţelese şi folosite eficient, pot aduce valoare atât angajaţilor cât şi angajatorilor, făcând ca valoarea totală a cheltuielilor generate de diferite alte situaţii să scadă. În acest context, se pot enumera următoarele produse financiare: asigurarea de viaţă, asigurarea de sănătate şi pensia privată Pilon III.

Maximizarea de către salariaţi a valorii beneficiilor oferite de angajator, inclusiv prin facilităţile fiscale aferente acestora - pentru asigurările de sănătate şi pensii private Pilon III, conduce la o creştere a valorii percepute de salariat a recompenselor acordate de angajator. Un nivel mai ridicat de satisfacţie al angajatului îl face pe acesta mai fidel angajatorului său, mai dedicat valorilor firmei, crescând eficienţa muncii şi reducând fluctuaţia de personal.

De asemenea, Ovidiu Wlassopol a menţionat că, începând de anul viitor, ASF va dezvolta un program gratuit de educaţie financiară non-formală pentru salariaţii societăţilor prin organizarea de seminarii şi workshopuri.

"Trebuie să avem în vedere faptul că protecţia şi economisirea, ale căror componente financiare se pot acoperi prin asigurare şi/sau pensie, fac parte din cerinţele de bază pentru asigurarea siguranţei financiare a salariaţilor, iar un program de educaţie financiară adresat salariaţilor răspunde exact acestor nevoi", a mai spus Ovidiu Wlassopol. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)