Sezonul estival 2018 a generat încasări cu până la 25% mai mari datorită, în principal, voucherelor de vacanţă şi intensificării rutelor de zbor intern, dar şi intrării pe piaţă a unor companii aeriene care conectează Europa de mai multe oraşe din România, au precizat pentru AGERPRES mai mulţi specialişti din turism

"În 2018 am avut un sezon estival cu încasări cu până la 25% mai mult ca anul trecut, datorită tichetelor de vacanţă. Aportul acestora nu a fost însă consolidat de evenimente şi de promovare. Lipsa evenimentelor şi a promovării, precum şi lipsa forţei de muncă, au fost cele trei minusuri care ar fi afectat major sezonul dacă nu ne salvau tichetele de vacanţă. Ministerul public nu a derulat nicio acţiune de promovare, iar autorităţile locale nu ştiu şi nici nu au capacitatea sa facă promovare", a precizat pentru AGERPRES Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România - FAPT.

Aceasta apreciază că litoralul romanesc nu era pregătit să primească cu 30% mai mulţi turişti.

"Spun asta referindu-mă la autorităţile locale şi minister. Inerţie totală, lipsa evenimente cu eficienţă, absenţa coordonării în sectorul public şi mai ales a dialogului real cu operatorii privaţi, lipsa continuităţii în Strategia Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, organizaţia de management de destinaţie care a generat creşteri constante şi planificate ale numărului de turişti români şi străini în ultimii ani. Toate acestea sunt minusuri, salvate, însă, de creşterea adusă de circulaţia tichetelor de vacanţă", spune Corina Martin.

Preşedintele FAPT apreciază că au fost atinse creşterile programate prin Strategia Asociaţiei Litoral-Delta Dunării. Creşterile au fost realizate inclusiv pe segmentul de turişti străini, obiectiv atins prin introducerea zborurilor şi rutelor noi aduse în ultimii trei ani. Cu toate acestea, Corina Martin apreciază drept "inadmisibilă" inexistenţa unor hărţi ale staţiunilor, "nici măcar în română", materiale de informare, case de bilete de autobuz, panouri de informare în engleză, a unui calendar de evenimente publicat sau a unor broşuri cu informaţii despre ce anume, unde şi când să vizităm.

"După ce lunile iunie şi iulie au fost foarte ploioase, voucherele de vacanţă au ajutat extrem de mult atât hotelierii de pe litoral, cât şi pe cei de la munte sau din staţiunile balneo, luna august fiind probabil cea mai bună lună din turismul românesc de după 1989. Introducerea voucherelor de vacanţă a încurajat românii să călătorească mai mult în ţară, să exploreze şi zone unde poate nu ajunseseră, şi, de asemenea, mulţi dintre cei care nu mergeau în vacanţe acum au profitat de tichetele gratuite şi le-au folosit", a precizat pentru AGERPRES Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic.

În opinia acestuia, intensificarea rutelor de zbor intern a ajutat foarte mult, astfel că turişti din nordul sau vestul ţării au ajuns mai uşor pe litoral, şi, de asemenea, creşterea numărului de zboruri Wizz Air, Blue Air, Ryanair, Tarom sau intrarea pe piaţă a altor companii aeriene care conectează Europa de mai multe oraşe din România.

"În plus, mulţi turişti străini tineri au ajuns în România, poate pentru prima dată, la festivalurile organizate în Cluj, Bucureşti sau pe litoral, iar industria evenimentelor de acest gen a ajutat mult cu cifre bune la circulaţia turistică. Au fost, este adevărat, şi provocări. Mă refer la adaptarea la sistemul voucherelor de vacanţă (mulţi au fost reticenţi la început să accepte această formă de plată), depăşirea problemelor legate de sezonalitate, mai ales pe litoral, şi, mai ales, lipsa forţei de muncă calificate, problemă cu care s-a confruntat şi în acest sezon estival industria turismului din Romania", spune Răzvan Pascu.

România exportă, în opinia sa, masiv, personal în facilităţile turistice din străinătate şi rămânem descoperiţi în toate zonele turistice din România, atât în turism cât şi în HoReCa.

"Am avut un sezon foarte bun mai ales datorită voucherelor de vacanţă care au adus un surplus de turişti români în Prahova şi care au energizat sectorul turistic într-o foarte mare măsură. Am observat un flux bun de turişti chiar şi în luna iulie, care a fost neobişnuit de ploioasă. Cred că acordarea voucherelor de vacanţă va contribui la o creştere semnificativă şi în sezonul de iarnă", a precizat Adrian Voican, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.

Acesta apreciază că se observă o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte gradul de ocupare al judeţului Prahova comparativ cu anul 2017. Astfel, deşi numărul de sosiri în judeţ a crescut foarte uşor, cu până la 5%, faţă de anul trecut, numărul înnoptărilor a crescut cu peste 10% faţă de sezonul estival din 2017.

"Gradul de ocupare în judeţ în sezonul ce tocmai s-a încheiat a fost de 100% pe weekend-uri, în timpul săptămânii înregistrându-se un grad de ocupare mediu în Sinaia de peste 85%; Azuga şi Buşteni peste 75% iar în zona premontană (Câmpina şi Breaza) de peste 70%", spune Voican.

Un turist a plătit în medie pentru un sejur în zona montană în Sinaia, Azuga sau Buşteni 1.000 de lei/camera pentru 3 nopţi de cazare, iar în zona Breaza şi Câmpina aproximativ 500 lei/camera pentru un sejur de 3 nopţi.

Adrian Voican opinează că cea mai mare creştere este în rândul turiştilor străini care, deşi au sosit în judeţ în măsură uşor mai mică decât anul trecut, au ales să petreacă aici sejururi medii cu 35% mai lungi comparativ cu anul anterior. De asemenea, media înnoptărilor acestor turişti a fost cu 20% mai mare decât în sezonul de vară 2017.

"Pot spune că sezonul estival 2018 a fost unul dintre cele mai bune sezoane din ultimii 20 de ani, dacă nu chiar cel mai bun. Un mare rol l-au avut voucherele de vacanţă, care au determinat mulţi angajaţi să-şi aleagă România ca destinaţie pentru concedii şi în special litoralul românesc, în perioada sezonului. Legat de litoral, din punctul meu de vedere, capătul de sezon 2018, luna septembrie, este, de asemenea, cel mai bun capăt de sezon din ultimii 15-20 de ani. Pentru Mamaia, gradul de ocupare a fost spre 100% până în jur de 10 septembrie, dar şi pentru celelalte staţiuni de pe Litoral a fost extrem de ridicat", a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant în turism.

De asemenea, gradul de ocupare pentru staţiunile balneare a crescut, la rândul său, datorită celor 1,2 milioane de posesori de vouchere de vacanţă, care au ales aceste staţiuni atât pentru tratament, cât şi pentru relaxare.

"Dacă pentru mare şi staţiunile balneare, majoritatea turiştilor români au ales sejururi, în cazul Deltei Dunării, staţiunilor montane sau turismului rural, majoritatea au optat pentru weekend-uri sau pentru weekend-uri prelungite. De asemenea, a crescut apetenţa turiştilor români pentru circuite şi excursii în propria ţară, pe care le pot achita cu vouchere de vacanţă. Pe de altă parte, introducerea la scară largă a voucherelor a mai adus un avantaj: mai multe vile şi pensiuni s-au autorizat, pentru a putea primi turişti cu vouchere de vacanţă", spune Traian Bădulescu.

Acesta opinează că voucherele de vacanţă au avut o contribuţie foarte bună la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor turistice ale României. Iar când serviciile sunt bune, la nivel internaţional, le poţi promova şi vinde cu succes şi peste hotare.

"Deşi România este pe val, are nevoie de o promovare agresivă şi coerentă. O mare provocare, după cum o spuneam, o reprezintă calificarea forţei de muncă. Remarc iniţiative noi de creare a unor şcoli de formare profesională în turism, care sunt extrem de necesare. Aici pot spune că trăim un paradox naţional: cu cât vom avea mai mulţi turişti, cu atât mai mult va fi nevoie de personal calificat şi va creşte calitatea serviciilor. În schimb, fără o calitate ridicată a serviciilor, nu vom reuşi să atragem mult mai mulţi turişti", spune Traian Bădulescu.

Preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu, apreciază că sezonul estival a fost bun şi în staţiunile balneo, în primul rând datorită investiţiilor făcute de hotelieri în ultimii trei, cinci ani.

"Investiţiile din ultimii trei, cinci ani au adus beneficii în toate staţiunile balneare. Am sesizat o creştere de 10-15%, în general, iar în unele locuri chiar şi de 20-25%. Sunt cifrele de afaceri care ne indică, chiar dacă nu există statistici clare. Voucherele au avut un aport important şi în staţiunile balneo. Cam 30% din voucherele emise au mers spre zona balneară şi sunt hoteluri care au avut în luna august creşteri de 30% faţă de 2017", a spus, pentru AGERPRES, Nicu Rădulescu.

Acesta susţine că oamenii s-au orientat în special către hotelurile de 3 stele pentru a-şi îngriji sănătatea.

"În continuare mizăm pe sprijinul voucherelor. Ne luptăm în continuare cu calitatea serviciilor, pentru că forţa de muncă este tentată să plece către unităţile de stat, în special zona medicală - asistente, medici, fizioterapeuţi. De asemenea, există un exod al forţei de muncă pe zona de restauraţie", spune Rădulescu.

Acesta a subliniat că dezvoltarea incomingului în zona balneo este necesară în acest moment, în prezent 90% dintre clienţii fiind români. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)