Piaţa băuturilor răcoritoare va depăşi în acest an pragul de şase miliarde de lei, după o creştere de aproape 24% în ultimii cinci ani, pe fondul investiţiilor masive în publicitate şi al creşterii apetitului pentru consum al românilor, se arată într-un studiu de specialitate remis marţi AGERPRES.

Analiştii apreciază că profitul net al jucătorilor din piaţă va trece de 844 milioane lei în 2018, un nivel de aproape 3 ori mai mare faţă de acum cinci ani.

"Piaţa s-a maturizat şi a crescut constant în aceşti ani, consolidarea sa fiind mai rapidă în intervalul 2015 - 2018. Acest fapt este reflectat clar de creşterea de 750% a rezultatului net în ultimii 5 ani, acest indicator atingând în 2017 o valoare de peste 523 milioane de lei", au precizat analiştii de la KeysFin, realizatorii studiului.

Cel mai important jucător pe piaţa răcoritoarelor din România este, în continuare, Coca-Cola HBC România SRL. Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 1,83 miliarde lei în 2014 la 2,21 miliarde lei în 2017, reprezentând în prezent mai mult de 37% din piaţă. În topul firmelor din piaţa băuturilor răcoritoare, locul secund este ocupat de Quadrant Amroq Beverages SRL, firmă controlată de PepsiCo. Compania a înregistrat în 2017 vânzări de 854,8 milioane de lei, în creştere cu 12,6% faţă de anul 2016, ajungând la o cotă de piaţă de 14%. Podiumul este completat de Romaqua Group, cu o cifră de afaceri de 725,1 milioane lei. Compania a ajuns la o cotă de piaţă de 12%, apropiindu-se astfel de nivelul înregistrat de Quadrant Amroq Beverages SRL.

Top 10 - cei mai importanţi jucători din piaţa băuturilor răcoritoare este completat de La Festa Internaţional SRL, European Drinks, La Fântâna, Carpathian Springs, Rio Bucovina SRL, Perla Harghitei şi Alconor Company, cu afaceri cumulate ce au depăşit 1,4 miliarde lei în 2017. 

În prezent piaţa este foarte concentrată. Primii 10 jucători, dintre cei 526 prezenţi pe piaţă, acoperă 87% din cifra de afaceri totală a pieţei. Primii trei, Coca-Cola, Pepsi şi Romaqua, au o cotă de piaţă cumulată de 64%. 72% din piaţa băuturilor răcoritoare este controlată de investitorii străini, olandezii (51%), polonezii (8,2%) şi suedezii (4,6%) fiind cei mai importanţi.

Datele financiare vin să confirme, totodată, că în condiţiile în care comportamentul de consum ţine în mare parte de impuls, afacerile din acest sector sunt strâns legate de investiţiile majore în promovare. Asocierea cu diverse evenimente, campaniile de promovare indoor şi outdoor, spoturile radio şi TV, prezenţa activă pe canalele social media generează, în continuare, succesul în acest domeniu.

"Chiar dacă ultimii ani au adus noi băuturi cu conţinut caloric redus, light, din ingrediente naturale, acestea nu au reuşit, pentru moment, să răstoarne trendurile. Consumul de băuturi răcoritoare cu zahăr continuă să fie în prim-plan, însă nu este exclus ca lucrurile să se schimbe, mai cu seamă că, atât reglementatorii cât şi firmele producătoare încearcă să impună tot mai mult băuturile răcoritoare slab calorice, precum Coca Cola Zero, Pepsi Light şi Max sau apele cu arome', au mai spus analiştii.

Campaniile publicitare insistă tot mai mult pe avantajele băuturilor fără zahăr, pe consumul de răcoritoare naturale. Un trend extrem de puternic în Occident care, în ultima perioadă, se accentuează şi la noi. La fel cum s-a întâmplat cu produsele alimentare, domeniu în care tot mai mulţi români au devenit atenţi la calitate şi conţinutul caloric, este probabil că în câţiva ani, fenomenul să influenţeze semnificativ şi piaţa băuturilor răcoritoare, apreciază analiştii KeysFin.

Conform acestora, 2018 se anunţă a fi cel mai bun an din ultimii cinci pentru producătorii de băuturi răcoritoare. După o primăvară prelungită, marcată de ploi şi vreme nu tocmai caldă, preconizata extindere a sezonului estival spre luna septembrie va influenţa în sens pozitiv afacerile firmelor din piaţă.

Studiul KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)