Recolta de grâu din acest an va fi "fără niciun dubiu" mai slabă decât anul trecut - în prezent estimările arată o diminuare cu cel puţin 20% faţă de 2017 - dar pe măsură ce se întârzie cu secerişul din cauza apei acumulate pe câmp, pierderile vor creşte, susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Deşi recoltele de orz şi orzoaică au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor, producţia de rapiţă a suferit o pierdere de cel puţin 50% faţă de anul trecut din cauza lipsei de apă în prima etapă, iar ulterior din cauza valului de precipitaţii şi a fenomenelor extreme: grindină şi furtună.

Salvarea pare să vină în acest an de la porumb şi floarea soarelui, care în prezent se află într-o stare de dezvoltare normală, cu toate că excesul de umiditate a permis dezvoltarea agresivă a bolilor şi dăunătorilor.

Potrivit şefului LAPAR, anul 2018 pentru culturile agricole a fost unul dintre cei mai capricioşi din ultimii câţiva zeci de ani, pentru că au fost consemnaţi absolut toţi factorii pe care îi poate dezvolta natura: secetă, inundaţii, grindină, furtuni şi exces de umiditate.

Şi, în plus, a apărut şi pesta porcină africană (PPA) care ar putea influenţa masiv exporturile de cereale, în special cele de grâu şi porumb, culturi care de fapt aduc cele mai încasări în comerţul cu produse agroalimentare. Numai anul trecut exporturile de grâu şi porumb ale României au atins 1,73 miliarde de euro.

* Grâul, încă pe tarla

Şeful LAPAR susţine că recoltatul la grâu încă nu s-a terminat, pentru că sunt zone unde apa nu permite intrarea utilajelor în câmp şi totul depinde de vreme.

"Cantitatea de precipitaţii a fost atât de mare că sunt zone întinse în care apa stă pe câmp, mai ales în Moldova. Nu avem de unde ştii cât mai durează recoltatul la grâu. Nu ştiu dacă de la 1 iulie şi până în prezent cumulat pe fiecare oră am avut cinci zile bune pentru seceriş la grâu. Producţia totală pe zi ce trece tot scade şi va fi cu siguranţă mult mai slabă. E greu recoltatul în asemenea condiţii, se produc pagube destul de mari, şi nu ştim până unde se vor duce pierderile, pentru că procesul mai durează. Cu siguranţa producţia va fi mai slabă anul acesta, fără niciun dubiu, cel puţin cu acele procente pe care le-am anunţat deja, circa 20%, iar pierderile, cu cât întârziem recoltatul, ele vor creşte şi producţia va fi mai mică faţă de anul trecut", a explicat pentru AGERPRES preşedintele LAPAR.

Acesta susţine că la ora actuală este greu de spus cât grâu din recolta acestui an va fi bun pentru panificaţie, dar în mod cert cantitatea pentru furaje va creşte faţă de ultimii doi ani.

"Din punct de vedere al grâului panificabil, este greu de spus acum pe căprării, cât e panificabil şi cât pentru furaj. Cert este că faţă de anul trecut sau de acum doi ani procentul între cele două s-a rostogolit şi astfel avem o cantitate mai mare de grâu pentru furaj şi mai mică pentru panificaţie", a spus Baciu.

În ceea ce priveşte preţul grâului, reprezentantul asociaţiei agricultorilor subliniază că acesta nu se formează acum şi este prematur de estimat cum va evolua.

"Probabil poate să fluctueze atunci când nu se va găsi marfă suficientă sau nu va fi de calitate foarte bună, atunci o să joace mai tare preţurile. Este prematur de a estima acum preţurile. Rămâne să aşteptăm, să vedem ce urmează din punct de vedere meteorologic, dar şi încheierea campaniei de seceriş la grâu. Aşa cum vă spuneam, încă mai sunt suprafeţe mari şi pe zi ce trece se diminuează producţia la hectar", afirmă liderul LAPAR.

* Recolta de orz şi orzoaică la adăpost; producţia de rapiţă, la jumătate faţă de 2017

Dacă nu sunt probleme la culturile de orz şi orzoaică pentru că au fost recoltate în bune condiţii, înainte de începerea ploilor, la rapiţă, după "o secetă cruntă" în perioada în care această cultură avea nevoie de apă, fenomen ce a redus substanţial producţia, au fost şi zone, mai ales în centrul şi nordul ţării, unde majoritatea suprafeţelor au fost prinse de valul de precipitaţii.

"Şi pe lângă cantităţile mari de apă a mai intervenit pe ici pe colo grindina, furtunile, şi care la fel au avut un efect devastator în anumite zone asupra acestei culturi de rapiţă, cultură care ştim că este foarte sensibilă până ajunge la maturare. Cred că nu exagerez cu nimic dacă spun că producţia de rapiţă în comparaţie cu cea de anul trecut este undeva la jumătate", a adăugat Baciu.

* Porumbul şi floarea soarelui, în stare normală de dezvoltare

Preşedintele LAPAR susţine că în prezent, după o perioadă de secetă la începutul perioadei de vegetaţie, porumbul este într-o stare de dezvoltare normală pentru această perioadă, deşi la această cultură, dar şi la floarea soarelui, din cauza excesului de umiditate "bolile şi dăunătorii sunt foarte agresivi" şi la rândul lor dăunează producţiilor estimate la un moment dat că se vor realiza.

"Şi porumbul are foarte mulţi dăunători şi floarea soarelui are probleme cu foarte multe boli. Sunt situaţii în care nu se mai poate interveni în tratamentele lor. Rămâne să aşteptăm să vedem cum va evolua de acum încolo şi să oprim aceste infestări cu boli şi dăunători. Repet, sunt condiţii excelente pentru dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor, care sunt atât de agresive asupra plantelor. La cum arată acum porumbul şi floarea soarelui practic nu ar trebui să pierdem locurile ocupate anul trecut în Uniunea Europeană, la producţii, dar mai e mult până departe, cel puţin o lună la floarea soarelui şi cel puţin două luni până începem recoltatul porumbului. Este greu de anticipat. Trebuie să vedem şi evoluţia temperaturilor în perioada următoare, care ar putea să mai diminueze din boli şi dăunători, pentru că intervenţiile în stadiul acesta de vegetaţie sunt destul de greoaie şi nu la îndemâna oricui. Nu că nu ar fi soluţii, dar sunt costisitoare. Îmi este greu de anticipat ceva ţinând cont de faptul că la sfârşitul lunii iunie ne uitam la culturile de grâu şi ne asiguram că avem o producţie foarte bună, de bună calitate, iar după o luna constatăm că mari suprafeţe nici nu au putut fi recoltate şi s-a diminuat şi calitatea producţiei . De aceea suntem puţin mai rezervaţi, pentru că viaţa ne-a demonstrat că rămânem încă la mâna naturii", a avertizat preşedintele LAPAR.

El a menţionat că anul 2018 a fost cel mai atipic şi mai capricios raportat la cei 36 de ani ai săi de vechime în agricultură, "un an în care am avut parte de absolut toţi factorii care ţi poate dezvolta natura".

"Dacă mă întrebaţi pe mine personal, la cei 36 de ani de vechime în agricultură, nu am întâlnit niciodată un an de intensitatea aceasta, un an atât de capricios în care practic am avut parte de absolut toţi factorii pe care ţi-i poate dezvolta natura. Am avut secetă, am avut inundaţii, am avut grindină, am avut furtuni, am avut exces de umiditate. Tot anul acesta am avut parte de toate", a menţionat Laurenţiu Baciu.

* Pesta porcină africană (PPA), o problemă gravă şi pentru afacerile agricultorilor

În opinia şefului LAPAR, toţi cei care din "neglijenţă şi incompetenţă" au generat situaţia aceasta privind PPA ar trebui traşi la răspundere, făcând referire în primul rând la ANSVSA.

"Este o problemă delicată ca rezolvare, dar cred că ar trebui până la urmă traşi la răspundere toţi cei care din neglijenţă şi din incompetenţă au generat situaţia aceasta. Mă refer la cei cărora le revenea sarcina pentru care au încasat salariul în fiecare lună să ia toate măsurile ca să nu vorbim acum despre pestă, mai ales că este o HG din 2016 în care se trasau acţiuni concrete şi complete pentru diminuarea acestei boli. Responsabili cu ceea ce se întâmplă cu PPA este ANSVSA, care văd că acum are ciocul foarte mic, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi mai puţin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ANSVSA este subordonat direct Guvernului, porcul mistreţ, cel care transportă boala, este la MAP. Este un adevărat dezastru. Nu ştiu dacă nu vor mai fi şi situaţii să facem nişte acţiuni care nu ne obligă, cred că dă cu virgulă undeva la tot ceea ce se întâmplă. MADR şi persoana ministrului Agriculturii s-au agitat degeaba, deşi nu era în sarcina dânsului, el s-a agitat cel mai mult şi atunci când lucrezi mai faci şi gafe, ca acel ordin care ne-ar putea dăuna foarte mult nouă agricultorilor. Ordinul de la cap la coadă este o aberaţie, care nu se poate materializa în teren. A ieşit de altfel şi ministrul şi a explicat ca să dreagă busuiocul", a spus preşedintele Ligii.

El afirmă că aceste acţiuni de stropire cu o anumită substanţă a maşinilor sau aplicarea ei pe acele covoare nu vor face decât "să umple buzunarele unor băieţi deştepţi", la fel cum s-a întâmplat pe vremea gripei aviare, atâta timp cât nu există antidot şi tratament la acest virus.

"De ce îmi dă cu virgulă? Am întrebat profesioniştii şi toţi au spus că nu există antidot şi tratament la acest virus şi atunci mi-am pus şi eu întrebarea ca om, cu ce stropesc eu maşinile? Cu ce sunt impregnate acele covoare? Nu aş vrea să aud peste câteva luni că s-a întâmplat cu aceste produse aşa cum s-a întâmplat cu cele câteva milioane de euro pe vremea gripei aviare. Deci specialiştii au spus că nu există antidot, nici de tratament nici de prevenţie. Pentru mine vaccinul este o prevenţie. Dacă nu există, cu ce stropesc maşinile, ori această acţiune este doar ca să umple buzunarele unor băieţi deştepţi?", precizează Baciu.

De asemenea, el susţine că nu a văzut un "plan de bătaie" al MAP pentru diminuarea efectelor PPA, care este de fapt gestionarul porcului mistreţ şi despre care se spune că transportă boala.

"Aceste probleme cu extragerile de porci sunt de foarte multă vreme. Este acea Lege a vânătorii care stă prin Parlament şi s-a renunţat la ea pentru că băieţii deştepţi au toţi fonduri de vânătoare. Cred că de asta MAP nu este interesat de o acţiune de diminuare a acestor transportatori de boli. Nu vreau să fiu asociat că vreau să omor animalele sălbatice, dar ceea ce am învăţat eu la şcoală este că trebuie să existe o corelaţie în lanţul trofic. În momentul în care speciile se înmulţesc mai mult decât le permit condiţiile de trai, acolo va apărea o epidemie. La fel este situaţia şi la urs. Cei care au preluat aceste fonduri de vânătoare aveau nişte obligaţii faţă de fondul cinegetic, dar, care, din lăcomie nu fac nimic, nu cheltuie nimic, pentru că acolo unde sunt situaţii critice de găsirea hranei trebuie să intervină omul. Animalul acela atunci când coboară de pe munte, coboară din disperare, de foame. Ori proprietarul de ce nu-i asigură hrana, dacă vrea atât de mult urs în fond? Este însă o explicaţie. Pentru un vânat ca acesta, dacă vorbim de urs sau dacă vorbim de cerb, trebuie să dau vreo câteva mii de euro, iar băieţii aceştia deştepţi vor doar să facă bani şi nu sunt interesaţi de a menţine o structură a fondului cinegetic", avertizează şeful LAPAR.

Pe de altă parte, PPA poate să afecteze foarte mult şi exporturile de cereale, în condiţiile în care numai anul trecut au fost refuzate la export câteva vapoare cu grâu pentru că au fost găsite seminţe de mac.

"Toate aceste probleme legate de PPA vor avea efecte economice. Este suficient să ai o declaraţie în acest sens, mai puţin gândită, şi să se ducă în cap preţul la cereale, pentru că şi locul acela fruntaş al României din Europa deranjează. Avem producţie mare, avem producţie bună, iar cu problema pe care o avem se poate umbla la preţ, pentru că deranjează alte buzunare europene. Evident că virusul PPA rezistă în funcţie de temperatură, de la câteva zile până la 100 de zile, dar în final indiferent de numărul de zile, el dispare, şi nu tot porumbul pe care îl recoltezi azi îl mănânci azi, poate peste un an ori un an nu are cum să reziste. Dar cum întotdeauna la noi cineva trebuie să câştige când este o nenorocire este normal că se va specula chestia aceasta şi băieţii deştepţi o vor folosi din plin", a avertizat Baciu.

Anul trecut, România a raportat o producţie totală de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adică 1,4 tone pe fiecare român, cu recorduri istorice la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri şi porumb.

Producţia de grâu, secară şi triticale a fost de circa 10 milioane de tone, cu un randament de 4,83 tone la hectar, în timp ce la porumb, recolta "a sărit" la 14,5 milioane de tone, cu o medie aproape 6 tone la hectar. Şi la floarea-soarelui a fost consemnată o producţie record de 3,167 milioane de tone în 2017, cu un randament de 2,72 tone la hectar.

Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, România ocupa, în 2017, primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)