Soţul supravieţuitor care nu optează la pensie de urmaş, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar de 25% din pensia soţului decedat, dacă durata căsătoriei a fost mai mare de 10 ani, se arată în proiectul noii Legi a pensiilor, postate joi seară în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

"Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Totodată, potrivit proiectului de act normativ, durata căsătoriei trebuie să fie de minimum 10 ani, iar soţul supravieţuitor să nu se fi recăsătorit.

Alte condiţii pentru cel care primeşte acest ajutor este să fie beneficiar de pensie de limită de vârstă, să aibă stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare, iar suma totală să nu depăşească 80% din salariul minim brut.

Se va menţine şi opţiunea actuală de a lua 50% din pensia soţului decedat, cu renunţarea la propria pensie.

Conform proiectului de act normativ, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Pe de altă parte, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an, sau în cazul în care decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Potrivit ministerului, proiectul noii Legi a pensiilor se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitate, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritate socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

"Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează", argumentează oficialii ministerului. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)