Deficitul bugetului general consolidat a crescut de aproape două ori (83%) în luna iunie a acestui an, ajungând la 14,97 miliarde de lei, faţă de 8,14 miliarde de lei în primele cinci luni al acestui an, potrivit datelor publicate joi seară de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Faţă de perioada similară a anului trecut, avansul deficitului bugetar este de peste trei ori.

"Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 14,97 miliarde lei, respectiv 1,61% din PIB, comparativ cu ţinta de deficit programată pentru această perioadă de 2,21% din PIB", precizează ministerul de resort.

După primele cinci luni ale anului, soldul negativ era de 0,88% din PIB. Pe de altă parte, după primele şase luni din 2017 execuţia bugetului general consolidat se încheia cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB.

În perioada ianuarie - iunie 2018, faţă de perioada similară din 2017, veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 12,6% în termeni nominali, la 132,04 miliarde lei, şi au reprezentat 14,2% din PIB. Creşteri importante s-au consemnat la încasările din contribuţiile sociale (plus 36,8%), pe fondul transferului în sarcina angajatului, în timp ce încasările din impozitul pe venit au coborât cu 21,5%, în urma scăderii la 10% a cotei de taxare.

Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+36,8%) şi din veniturile nefiscale (+13%). "Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile
legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017", precizează MFP.

În luna iunie 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, care s-au majorat cu 15,6% faţă de luna iunie 2017, ajungând la o valoare de 26,77 miliarde lei pe primele şase luni, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,9% faţă de perioada similară a anului precedent.

Veniturile din accize au fost în sumă de 13,13 miliarde lei (1,4% din PIB) cu 9,9% mai mari comparativ cu perioada similară a
anului precedent.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 21,5% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 26,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 6,9 miliarde lei cu 22,8% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 147,01 miliarde lei, cu 19% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, pe fondul avansului cu 24,4% a cheltuielilor de personal.

Cheltuielile de personal sunt cu 24,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.

Subvenţiile sunt mai mari cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,4%.

Dobânzile sunt cu 21,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,8% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 13,9%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, şi de devansarea sumei (1,3 miliarde lei) pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna iulie care se distribuie prin C.N. Poşta Română, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,1 miliarde lei, de 1,5 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertiza, în urmă cu o lună, că deficitul bugetar este unul foarte mare pentru primele cinci luni ale anului şi este rezultatul în primul rând al creşterii de cheltuieli, iar dacă nu se ia nicio măsură şi bugetul va fi executat aşa cum am văzut în prima parte a anului ar putea ajunge la 3,5 - 3,6% la finalul anului.

Conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate la jumătatea acestei lui de Comisia Europeană, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Pe de altă parte, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, declara, în 10 iulie, că deficitul bugetar pentru 2018 se va situa cu siguranţă sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene.

"Referitor la deficitul bugetar pentru 2018, acesta, cu siguranţă, se va situa sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Totodată, ajustarea deficitului structural în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este planificată să înceapă din anul 2019", a menţionat Viorel Ştefan la momentul respectiv. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)