Industria a scăzut şi în iunie, împlinindu-se patru luni de declin consecutiv, potrivit Barometrului Industrial realizat de IRSOP şi SNSPA Facultatea de Management.

"Scăderea era previzibilă pe baza tiparelor din anii trecuţi. Vara, activitatea din industrie e mai slabă. Sezonalitatea afectează cererea şi motoarele încetinesc. Numai că de data aceasta declinul a început cu trei luni în urmă, iar în iunie s-au împlinit patru luni de scădere consecutivă", susţin autorii cercetării, dată marţi publicităţii.

Potrivit sursei citate, ceea ce vedem acum este un efect sezonier care se adaugă la un curs descendent preexistent. Încetinirea s-a produs la nouă din unsprezece indicatori măsuraţi de Barometru. În plus, a continuat să scadă şi încrederea managerilor în activitatea viitoare. Semnele nu sunt bune. Orice declin care durează, produce costuri şi îngreunează recuperarea.

Pe de altă parte, când avansul industriei slăbeşte mai mult de trei luni la rând e posibil ca economia în ansamblu să înceapă să sufere, avertizează economiştii.

Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de contracţie. Stocurile sunt mai degrabă subdimensionate, datorită activităţii scăzute.

"Totuşi, observăm o uşoară urcare a stocurilor de la 47 de puncte în mai la 49 în iunie. Când activitatea scade, iar stocurile cresc uşor, înseamnă că firmele au dificultăţi şi în desfacerea produselor finite", spun specialiştii.

În ceea ce priveşte furnizorii, aceştia nu par să creeze probleme deosebite în industrie. Circa nouă din zece firme raportează constant că timpul în care obţin materialele comandate de la furnizori a rămas neschimbat. Când timpul de livrare e staţionar, înseamnă că firmele adaptează cumpărarea la nevoile curente ale producţiei şi probabil au relaţii vechi cu furnizorii. În plus, când cererea e mică, cumpărătorii au putere mare de negociere asupra furnizorilor, inclusiv în privinţa timpului de aşteptare.

Comenzile noi au atins 53 de puncte, faţă de 58 în mai şi 63 în martie. Scăderea s-a produs preponderent pe seama cererii interne. Cererea subţire şi mai ales descrescătoare are efect demoralizant şi afectează puternic încrederea managerilor, se arată în studiu.

"Comenzile pentru export reprezintă o rază de lumină în peisaj. Indexul lor a crescut de la 52 în mai, la 57 în iunie şi se află peste media primelor 5 luni ale anului. Era şi timpul, pentru că din februarie până în mai indexul a traversat 5 luni de scădere continuă. Probabil că exportatorii beneficiază în prezent de o conjunctură favorabilă şi rămâne să vedem dacă avansul se păstrează sau va fi şi el afectat de sezonalitate", potrivit autorilor.

Importurile de materii prime au scăzut foarte puţin de la 61 în mai la 60 în iunie. Dar indexul este fix la nivelul mediei pe primele 5 luni din 2018 şi 2017, iar în iunie aproape două treimi din firme au raportat un nivel neschimbat al activităţii de import. Aceste date arată că importul se menţine la un nivel ridicat.

Numărul de angajaţi a continuat să scadă de la 50 în mai la 47 de puncte în iunie şi a intrat în zona de contracţie. E posibil să se repete situaţia din 2017 şi 2016, când forţa de muncă în industrie s-a micşorat în toate cele trei luni de vară - iunie, iulie şi august. Cauza este sezonalitatea dublată de cererea slabă din perioada premergătoare. Situaţia prezice însă scăderi la veniturile bugetare din taxe şi impozite, conform documentului.

Costurile de producţie rămân mari. Se află din nou la 70 de puncte faţă de 69 în mai. Numai 3% din firme raportează scăderi de costuri. E posibil ca în iulie şi august indicatorul costurilor să scadă puţin, pe fondul activităţii mai slabe, dar ne aşteptăm să crească din nou în septembrie.

Preţurile încasate de firme nu au mai crescut. Dimpotrivă s-au redus cu un punct, de la 61 în mai la 60 de puncte în iunie. Trei din patru firme (73%) raportează preţuri neschimbate faţă de luna anterioară. Numai 3% menţionează scăderi, iar tiparul sugerează o posibilă domolire a presiunii inflaţionare pe perioada verii.

Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 63 în mai la 59 în iunie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.

"Anul trecut 'aterizarea' aşteptărilor a fost mai lină în primele 6 luni, de la 67 în ianuarie la 59 în iunie. În 2018, 'aterizarea' a fost ceva mai dură, de la 71 în ianuarie la 59 în iunie. Scăderea aşteptărilor înseamnă că managerii nu au semnale de redresare. Doar exportatorii fac excepţie. Indicatorul de încredere privind comenzile pentru export a crescut de la 63 în mai la 66 în iunie. În general, managerii care se află într-o situaţie mai bună au o încredere mai mare că situaţia va rămâne bună şi în continuare", concluzionează autorii studiului.

Barometrul este realizat lunar, pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu mai mult de nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în intervalul 18 - 20 iulie 2018. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)