Toate proiectele derulate la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor, inclusiv investiţiile prin Administraţiile Bazinale, indiferent de forma şi stadiul finanţării, le voi monitoriza personal, a declarat, joi, ministrul de resort, Ioan Deneş, în cadrul unei conferinţe dedicate Zilei Mondiale a Apei.

"Este esenţial pentru domeniul apelor să utilizăm la maximum fondurile alocate, fie că discutăm de managementul riscului la inundaţii, de protecţia împotriva eroziunii costiere sau de realizarea unor sisteme de alimentări cu apă şi canalizări (..) În mod direct, este absolut necesar ca la toate nivelurile Ministerului Apelor şi Pădurilor şi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" să se întreprindă toate eforturile în vederea accesării fondurilor prevăzute pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi protecţia împotriva eroziunii costiere (...) chiar pe 8 martie am semnat, la sediul Ministerului Apelor şi Pădurilor, alături de directorii Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA) din ţară, caietele de sarcini pentru 13 proiecte finanţate prin POIM, AXA 5, Obiectiv Specific 5.1 - reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei, cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră. Vreau sa subliniez că, indiferent de forma şi stadiul finanţării - fonduri europene şi bugetul de stat, proiectele care se derulează, care urmează a fi derulate sau care sunt în intenţie la nivelul ministerului, inclusiv investiţiile şi proiectele care sunt la Administraţiile Bazinale, le voi monitoriza personal", a punctat Deneş.

Potrivit ministrului, efectele meteorologice extreme cauzate de schimbările climatice afectează numeroase regiuni ale lumii, inclusiv România.

"În ultimele decenii, la nivel global, a început să se manifeste o acută criză a apei cauzată de creşterea populaţiei, de utilizarea excesivă a acestei resurse, dar mai ales a poluării. Criza este şi va fi amplificată de efectele schimbărilor climatice care conduc la evenimente extreme cum sunt inundaţiile sau secetele prelungite, evenimente care produc daune majore obiectivelor sociale şi activităţilor economice şi care, din păcate, conduc la pierderea de vieţi omeneşti. Efectele induse de schimbările climatice, dar şi de activităţile umane, au condus la degradarea terenurilor şi la accelerarea unor procese de aridizare şi deşertificare care afectează aproape un sfert din populaţia globului. Pe de altă parte, asanarea şi drenarea zonelor umede, precum şi extinderea urbanizării şi a activităţii economice şi sociale în luncile râurilor au condus la creşterea suprafeţelor expuse efectelor negative create de inundaţii. Aceste fenomene, care se manifestă, din păcate, şi în România, mai ales în ultimii 20 de ani, reprezintă provocări la care Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române' şi alţi specialişti din domeniu vor trebui să facă faţă, recurgând din ce în ce mai mult la soluţii inspirate din natură", a menţionat oficialul.

În viziunea ministrului Apelor şi Pădurilor, la nivel naţional, trebuie refăcute suprafeţele de pădure şi zonele umede, conectivitatea râurilor cu luncile inundabile şi crearea de zone de protecţie cu vegetaţie, de-a lungul cursurilor de apă, pentru atenuarea viiturilor.

"Trebuie să înţelegem că managementul apei este mult mai eficient şi cu rezultate mult mai durabile dacă refacem suprafeţele de pădure şi zonele umede, dacă restabilim conectivitatea râurilor cu luncile inundabile şi dacă creăm zone tampon, de protecţie cu vegetaţie, în lungul cursurilor de apă. Aceste măsuri vor atenua viiturile, vor reduce aportul de nutrienţi în ape şi vor contribui la o mai bună alimentare şi regenerare a apelor subterane. Soluţiile bazate pe natură pot reprezenta alternative la soluţii clasice, structurale, dar şi reprezintă şi posibilităţi de reabilitare sau extindere a unor lucrări de infrastructură, de consolidare sau refacere a obiectivelor care sunt aproape de limita duratei de funcţionare sau care sunt deja degradate. Aşa-numita "infrastructură verde" poate să aducă, singură sau combinată cu elemente clasice, inginereşti, beneficii echivalente celor create de infrastructura convenţională, dar cu impact negativ minim asupra mediului. În plus, infrastructura verde poate genera şi alte beneficii decât cele directe, beneficii rezultate din managementul apelor, ca de exemplu: furnizarea de biomasă care poate fi folosită pentru producerea energiei electrice şi termice, creşterea biodiversităţii, ceea ce ar contribui la dezvoltarea turismului, precum şi dezvoltarea economiei orizontale", a subliniat Ioan Deneş.

Ministerul Apelor şi Pădurilor organizează, joi, alături de Administraţia Naţională "Apele Române" şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Siseşti", simpozionul dedica celebrării Zilei Mondiale a Apei.

Ziua Mondială a Apei este marcată, în fiecare an, pe data de 22 martie, pentru a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra importanţei apei. Tema evenimentului din 2018 este ''Natură pentru apă'' şi se axează pe explorarea soluţiilor din natură pentru a face faţă provocărilor legate de apă cu care ne confruntăm în secolul al XXI-lea - inundaţii, secetă, poluare, potrivit worldwaterday.org.

Potrivit statisticilor oficiale, în prezent, 2,1 miliarde de oameni trăiesc fără a avea acces la apă potabilă în condiţii de siguranţă, fiindu-le afectate sănătatea, educaţia şi mijloacele de trai. De asemenea, datele unenvironment.org arată că 80% din apele uzate sunt deversate netratate în mediu, iar 1,8 milioane de oameni sunt expuşi anual la apă contaminată.

Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua Mondială a Apei (World Water Day).AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)