Economia verde, conceptul cu care specialiştii din domeniul mediului jonglează şi ies la rampă la fiecare conferinţă de profil, rămâne totuşi o necunoscută pentru marele public, omul de rând... Ce înseamnă să fii "verde" într-o economie care se bazează din ce în ce mai mult de dezvoltare industrială şi mai puţin pe nevoile stringente ale celor care nu vor altceva decât... o economie în portofel?

România a făcut paşi importanţi în promovarea metodelor moderne în arhitecturi care permit economisirea de energie şi, mai ales, de bani. Un exemplu în acest sens este cunoscutul program "Casa Verde", singurul de altfel prin care publicul a putut să se familiarizeze cu sistemele de încălzire alternative. Cum poţi implementa o asemenea idee, de ce să te gândeşti la un astfel de proiect, câţi bani trebuie să scoţi din buzunar şi, mai ales, care este economia la factura lunară de utilităţi, sunt doar câteva întrebări la care ne-au oferit răspunsuri şi idei Romania Green Building Council (RoGBC).

Alternative ecologice pentru ambient şi confort

Fie că vorbim despre case individuale sau apartamente de bloc, prima condiţie de care trebuie să ţină cont o persoană fizică, în momentul în care are în plan adaptarea casei la un sistem de încălzire neconvenţional, este dimensionarea lucrării.

Specialistul de proiecte al RoGBC, Theodor Harasim, a explicat pentru AGERPRES că o astfel de dimensionare trebuie să se facă după ce se asigură o izolare eficientă a anvelopei clădirii, respectiv a pereţilor exteriori, acoperişului şi chiar a fundaţiei. "Prin folosirea aerului condiţionat şi a încălzirii centralizate, putem transforma orice spaţiu într-unul locuibil, dar, de regulă, cu un cost ridicat alocat energiei. La capătul opus, se află o clădire care nu necesită niciun fel de energie adiţională pentru a menţine un nivel confortabil al temperaturii, o clădire pasivă. Pentru a avea o astfel de clădire, se poate apela la: ventilare naturală, arhitectură solară pasivă, folosirea resurselor de apă şi, de asemenea, a vegetaţiei pentru răcire, pompe de căldură, izolare termică foarte bună, ferestre şi uşi performante şi, nicidecum în ultimul rând, un design eficient al anvelopei clădirii, adaptat la condiţiile climatice specifice zonei unde se situează locuinţa", a explicat Harasim.

Interesant de ştiut este faptul că, din punct de vedere bioclimatic, suprafeţele vitrate trebuie să fie orientate spre sud, cu o protecţie suplimentară împotriva soarelui de vară, dar care să permită acelor raze să pătrundă la interior pe timp de iarnă, oferind lumină naturală, dar mai ales un aport suplimentar de căldură.

Pe de altă parte, o altă metodă menită să asigure condiţii ideale de locuit şi economii în portofelul fiecărui proprietar se referă la instalarea unui sistem ecologic de generare a energiei electrice (panouri fotovoltaice) sau de încălzire a apei (panouri solare cu tuburi vidate, pompe de căldură geotermale).

În acelaşi timp, specialistul RoGBC susţine ideea că utilizarea unor aparate electrocasnice eficiente reprezintă un alt mod de a reduce consumul de energie. Astfel, electrocasnicele "verzi", ca frigiderele, maşinile de spălat şi sobele electrice, îmbunătăţite în ultimii ani din punct de vedere al eficienţei consumului vor conduce, cu siguranţă, la scăderea semnificativă a facturii la energie electrică. De altfel, estimările arată o eficienţă a consumului la frigidere cu 15%, la maşinile de spălat cu 33% (pentru turaţii ridicate), iar la sobele electrice cu 7%.

Investiţie sigură pentru facturi reduse

Din punct de vedere al investiţiei pe care o poate face o persoană fizică într-un proiect care să fie axat pe montarea de panouri solare, expertul RoGBC înaintează o sumă cuprinsă între 1.000 şi 3.000 de lei, în funcţie de mai mulţi factori.

"Pentru dimensionarea sistemului de panouri fotovoltaice într-o locuinţă se ţine cont de o multitudine de factori, precum zona geografică, traiectoria solară, numărul mediu de zile însorite într-un an, eficienţa panourilor etc. În plus, la fel ca în cazul clădirilor verzi, un sistem de generare a curentului electric prin panouri fotovoltaice poate fi proiectat să acopere parţial sau total consumul de energie electrică al unei locuinţe. În ceea ce priveşte panourile solare pentru apă caldă, acestea au un principiu de funcţionare mult mai simplu. Totuşi, este important de ştiut câte persoane trăiesc în locuinţa care va beneficia de acest sistem, pentru dimensionarea corectă a rezervorului. Un alt factor care influenţează preţul final al investiţiei este calitatea tuburilor vidate (presurizate sau nepresurizate), a izolaţiei folosite sau a materialelor. Preţul unui astfel de sistem poate începe de la 1.000 - 1.500 de lei, pentru panourile nepresurizate, şi poate ajunge la 2.500 - 3.000 de lei pentru cele presurizate", susţine Theodor Harasim.

Dintr-un astfel de proiect ecologic derivă o serie de avantaje în comparaţie cu modalitatea de încălzire convenţională. Astfel, în funcţie de valoarea investiţiei într-o casă sau apartament verde, proprietarii unei locuinţe dotate cu panouri solare pot beneficia de reduceri mai mici sau mai mari la facturi şi, mai mult, există cazuri în care acest tip de clădiri sunt chiar producătoare de energie. Asta înseamnă că un astfel de imobil va genera venituri, eliminându-se în totalitate cheltuielile lunare pentru utilităţi, notează expertul.

În atare condiţii, o locuinţă verde poate să aibă costuri la energie, în medie, cu 70% mai mici dacă o comparăm, spre exemplu, cu o locuinţă obişnuită din clasa energetică B. Pe de altă parte, ca bonus, valoarea de piaţă a locuinţei în cauză poate creşte, în timp, cu 8%, comparativ cu o locuinţă clasică.

'Casa Verde', o variantă viabilă ?

Accesul mai lesne la un sistem de încălzire ecologic a propriei locuinţe poate fi făcut prin intermediul Programului "Casa Verde", despre care reprezentantul RoGBC spune că este ofertant, dar şi că, pe de altă parte, finanţarea ar trebui extinsă către sisteme care ar avea un impact pozitiv atât asupra eficienţei energetice, cât şi a calităţii aerului interior şi exterior. Printre exemplele oferite, în acest sens, se află: sisteme naturale de termoizolaţie (vata bazaltică sau vata minerală), implementarea sistemelor de acoperişuri şi pereţi "verzi", care contribuie la reducerea nivelului de CO2 şi combat efectul de "insulă de căldură", şi, nu în ultimul rând, alocarea de fonduri pentru clădirile publice pentru care se doreşte o renovare cu principii sustenabile.
La momentul actual, Programul "Casa Verde" se adresează exclusiv persoanelor fizice şi constă în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru Mediu, în funcţie de tipul instalaţiei, după cum urmează: până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare şi maximum 8.000 de lei pentru instalarea pompelor de căldură.

Comunităţile - beneficiarii direcţi, cu normă întreagă, ai tehnologiilor curate 
Un principiu extrem de important ce poate contribui la o dezvoltare ecologică armonioasă a comunităţilor din România se referă la implicarea autorităţilor. În acest sens, comunitatea RoGBC consideră că, deja, administraţiile locale încep să încurajeze prin stimulente financiare construcţia de locuinţe prietenoase cu mediul în comunităţile pe care le deservesc.

"Anul trecut, comuna Tunari din judeţul Ilfov a adoptat o Hotărâre de consiliu local care reduce cu 50% impozitul pe proprietate pentru locuinţele certificate Green Homes de RoGBC pentru o perioadă determinată. Alegerea de a investi şi de a trăi într-o locuinţă verde este, însă, de multe ori mai mult decât un simplu calcul economic. Mulţi dintre cei care aleg o astfel de locuinţă gândesc mai departe de aspectele de financiare şi pun preţ pe conservarea sănătăţii fizice şi psihologice a familiilor lor, dar şi pe impactul pe care o construcţie o are asupra mediului şi oamenilor din jur", este de părere specialistul de proiecte al RoGBC, Theodor Harasim.

Conform Barometrului Case Sănătoase din 2017, unu din şase europeni trăieşte într-o clădire nesănătoasă (ventilată insuficient sau în care se dezvoltă mucegai), ceea ce creşte riscul acestora de a dezvolta boli, precum astmul bronşic. Costul total al astmului bronşic în Europa se ridică la 17,7 miliarde de euro/an, din care 9,8 miliarde de euro reprezintă costuri asociate scăderii productivităţii, arată statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citată de RoGBC.

În viziunea experţilor români în clădiri verzi, ansamblurile de locuinţe ecologice atrag locuitori cu valori comune, preocupaţi de o viaţă echilibrată şi de producerea unui impact pozitiv în societatea în care trăiesc. "O caracteristică importantă este amplasarea locuinţelor verzi în zone în care au acces uşor la transport în comun şi piste de biciclete, şi de unde pot ajunge pe jos la facilităţi, precum şcoli, magazine, săli de sport, bănci sau farmacii şi nu sunt nevoiţi să se izoleze mereu în maşinile personale. Există, astfel, premisele necesare pentru reapariţia sentimentului de apartenenţă la o comunitate, aproape dispărut din zonele urbane mari, dar care aduce numeroase beneficii bunăstării psihologice a individului", susţine Harasim.

La toate aceste aspecte se adaugă, evident, ideea de protejare a mediului, din care rezultă faptul că o colectare separată a deşeurilor provenite din construcţiile de locuinţe reprezintă o obligaţie de facto.

Statisticile oficiale arată că peste 40% din deşeurile din Uniunea Europeană (UE) provin din construcţii şi demolări, în condiţiile în care 70% dintre acestea ar putea fi reciclate.

Cât priveşte contribuţia comunităţii RoGBC la promovarea tehnologiilor curate în România, în rândul persoanelor fizice, cel mai important demers se numeşte Green Homes by RoGBC - un program de certificare pentru proiectele rezidenţiale din România, care cuprinde toate aspectele esenţiale în evaluarea şi identificarea pe piaţă a celor mai performante proiecte rezidenţiale care folosesc principiile unei construcţii sustenabile. Până în prezent, în cadrul acestui program, au fost certificate sau pre-certificate 19 proiecte care însumează peste 5.850 de apartamente sau case verzi în Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, dar şi în comune din Braşov, Sibiu, Prahova şi Ilfov.

De asemenea, RoGBC încurajează promovarea noilor tehnologii din domeniul construcţiilor prin diversele evenimente pe care le organizează sau la care este partener, iar site-ul organizaţiei este actualizat în mod frecvent, pentru ca toţi cei interesaţi să afle mai multe detalii despre clădiri verzi, inclusiv de pe paginile de socializare ale entităţii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)