România are cel mai slab scor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte educaţia financiară, iar când vine vorba de investiţii, românii primesc sfaturi de la cine nu trebuie, în defavoarea profesioniştilor. Dincolo de acest aspect, din punct de vedere al economisirii, foarte puţini români folosesc şi alte produse în afară de cele bancare, mai exact depozite care oferă randamente mici, în general sub rata inflaţiei.

Dacă ar primi 100.000 euro, doar 1,5% dintre români ar investi în fonduri de investiţii, primele opţiuni fiind afacerile, călătoriile şi investiţiile imobiliare, arată studiile de specialitate. De asemenea, aproape 44% dintre români iau sfaturi de la prieteni, apropiaţi sau colegi de încredere în privinţa investiţiilor, 10,5% se informează de pe Facebook, iar 38,6% de pe diferite site-uri. Nu şi de la specialişti!

* De ce avem nevoie de educaţie financiară?

În primul rând, educaţia financiară te învaţă cum să câştigi mai mulţi bani şi cum să-i gestionezi astfel încât să te protejezi de anumite riscuri. Se poate spune, astfel, că gradul de educaţie financiară oferă şansa să trăim mai bine şi este, de asemenea, un pas foarte important către o creştere sustenabilă a calităţii vieţii şi către construirea unui viitor personal mai prosper.
 

Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi preşedinte al BCR - Banca pentru locuinţe, explică poziţia actuală a României din punct de vedere al educaţiei financiare, ce am putea face pe mai departe ca să ne dezvoltăm pe acest segment, dar şi cu cine trebuie să interacţionăm dacă vrem să ştim să ne gestionăm banii.

"Conform studiilor făcute la nivel european, România are cel mai slab scor din Uniunea Europeană. Foarte puţini români au reuşit să răspundă corect la întrebări relativ simple şi asta arată că gradul de educaţie financiară, undeva în jurul de 1 din 4 români au reuşit să răspundă corect la 3 din 4 întrebări care ţin de educaţie financiară. După ce că nu avem un grad de educaţie financiară ridicat, spre exemplu în Bulgaria rata a fost cu 30-40% mai bună, de două ori mai bine au răspuns polonezii faţă de români, în momentul în care se pune întrebarea pe cine să întreb ca să primesc un sfat cum să-mi gestionez banii, primii pe care îi întrebăm sunt familia şi prietenii apropiaţi. Nu întrebăm nişte specialişti. Familia şi prietenii apropiaţi se află printre aceiaşi români care au cel mai slab grad de educaţie financiară din Uniunea Europeană, adică întrebăm pe cine nu este suficient de educat şi primim sfaturi nu de la cine ar trebui să le primim în mod profesionist şi care să ne ajute", declară pentru AGERPRES Lucian Anghel.

Reprezentantul BVB susţine că la ora actuală şcolile din toată lumea ne învaţă foarte puţin despre gestionarea banilor, despre investiţii, creditare, economisire şi despre impactul pe care îl poate avea, indirect cei drept, educaţia financiară a "vecinului de pe palier". Educaţia financiară ar trebui făcută încă din şcoala generală astfel încât să înţelegem cu toţii că trebuie să economisim mai mult decât părinţii noştri, spune Anghel.

"Şcolile, în lume, învaţă foarte multe lucruri importante, dar din păcate ne învaţă foarte puţin cum să gestionăm banii: când să luăm un credit, când să investim, dacă trebuie să economisim, cât ar trebui să economisim ca să atingem un obiectiv, să ne renovăm casa, sau să achiziţionăm o nouă casă. Toate aceste elemente ţin de educaţie financiară. Dacă am creşte gradul de educaţie financiară am putea spune că avem o şansă să trăim cu toţii mai bine. Spre exemplu, vecinul meu de palier, dacă nu face o greşeală financiară mare, spre exemplu nu se supraîndatorează, atunci va avea fonduri suficiente pentru a consuma, a face investiţii. Dacă vecinul face investiţii bune şi nu se supraîndatorează acest lucru mă ajută şi pe mine pentru că motoarele economice sunt ajutate să funcţioneze în mod normal. Dacă el face o greşeală din punct de vedere financiar, acest lucru se va răsfrânge şi asupra mea, fie că acesta rămâne şomer şi atunci trebuie să fie susţinut de la bugetul de stat cu taxe şi impozite, fie că acesta nu mai produce, nu mai avem creştere economică. Sunt efecte în lanţ", explică Anghel.

În opinia acestuia, una dintre principalele priorităţi investiţionale, după sănătate şi copii, este investiţia în îmbunătăţirea confortului locativ. Studiile de specialitate arată că România are cel mai învechit stoc de locuinţe din Uniune Europeană, dar şi mic, ca suprafaţă pe individ, iar oamenii nu se lansează în renovare decât dacă au strâns o sumă de bani sau au o sumă de bani economisită.

"Modul în care aceştia economisesc este legat de educaţie financiară. Dacă nu au educaţie financiară şi nu înţeleg că trebuie să economisească, nici nu vor avea o şansă să-şi îmbunătăţească confortul locativ şi să-şi realizeze alte planuri. Nu toţi vor fi eligibili să primească un credit. Educaţia financiară din şcoala generală ar trebui făcută astfel încât cu toţii să înţelegem că trebuie să economisim mai mult decât părinţii noştri. Trăim mai mult şi vom avea nevoie de bani. Studiile arată că vom trăi cu 50% mai mulţi ani după ce ne pensionăm faţă de părinţii noştri şi cu ajutorul medicamentelor care ne vor extinde speranţa de viaţă, vom avea nevoie de mai mulţi bani economisiţi în perioada vieţii active', a arătat preşedintele BVB.

* Educaţia financiară, un pas foarte important către o creştere sustenabilă a calităţii vieţii

Karla Socoteanu, consilier financiar, susţine că doar 22% dintre români au educaţie financiară, deşi aceasta reprezintă un pas foarte important către o creştere sustenabilă a calităţii vieţii şi către construirea unui viitor personal mai prosper.
"Este acea educaţie care ne învaţă cum să câştigăm mai mulţi bani şi cum să ne gestionăm banii astfel încât să ne protejăm de anumite riscuri, cum să avem grijă de situaţia noastră financiară atât cea prezentă cât şi cea viitoare", precizează Socoteanu.

Din păcate, majoritatea românilor nu ştie să economisească şi nu face diferenţa dintre nevoi şi dorinţe, iar dacă oamenii nu învaţă să-şi gestioneze veniturile vor fi în situaţia în care "le scapă banii printre degete".

"De multe ori se întind la cheltuieli mai mult decât îşi permit, iar la sfârşit de lună rămân cu zile din lună nu cu bani. Dacă în fiecare lună cheltuiesc tot ce câştigă, niciodată nu vor putea să-şi construiască o stabilitate financiară şi indiferent de cât le vor creşte veniturile le vor creşte şi cheltuielile. Trăim într-o perioadă în care ar fi indicat să învăţăm să avem grijă de noi, de banii noştri şi de viitorul nostru. Dacă oamenii nu învaţă să-şi gestioneze banii vor fi în situaţia în care "le scapă banii printre degete". Oamenii nu fac diferenţa între nevoi şi dorinţe şi ajung să cheltuiască excesiv pe mofturi sau chiar să îşi achiziţioneze prin credit lucruri pe care nu şi le permit (vacanţe, telefoane, maşini, imobile etc)", spune consilierul financiar.

Ea recunoaşte că suntem expuşi tentaţiilor la orice pas, iar educaţia financiară este singura care ne poate ajuta să facem diferenţa între deciziile şi acţiunile noastre financiare.

"Ar fi indicat să existe o balanţă între activele (acele investiţii care produc alţi bani) şi pasivele (acele achiziţii care atrag alte cheltuieli) personale. Mai mult de atât, consider că ar putea fi important pentru oameni să înveţe să-şi monitorizeze veniturile şi cheltuielile şi să înceapă să economisească", a explicat Socoteanu.

* România, locul 124 în lume şi ultimul în UE, după nivelul de educaţie financiară

Locul 124 la nivel mondial din 143 de ţări şi ultimul loc din Uniunea Europeană, conform unui studiu realizat de Standard & Poor's Ratings, confirmă de altfel nivelul extrem de scăzut de educaţie financiară în România. Valentin Nedelcu, coach & trainer financiar şi fondatorul comunităţii ŞtiintaBanilor, afirmă că doar 15% dintre români economisesc şi investesc pentru a avea bani la bătrâneţe.

"Din păcate, nivelul de educaţie financiară este foarte, foarte scăzut. Acest lucru se vede în numărul redus de investitori individuali la bursă sau în fonduri mutuale, în numărul mic de antreprenori locali, dar şi în nivelul de trai redus în general. Dacă pe partea de gestionare a banilor şi economisire putem spune că stăm un pic mai bine, poate pentru că pe mulţi dintre noi vremurile mai puţin prospere ne-au învăţat să ne drămuim banii, pe partea de creştere a veniturilor şi investiţii încă mai avem foarte
multe de îmbunătăţit", spune Nedelcu.

El este de părere că românii nu ştiu să îşi trateze finanţele personale aşa cum o firmă îşi tratează finanţele, în termeni de buget, încasări, cheltuieli, profit, investiţii, şi nu înţeleg produsele financiare: credit, card de credit, overdraft, asigurări, fonduri de investiţii etc. De asemenea, românii nu ştiu să îşi stabilească obiective financiare şi să le urmărească, nu ştiu să gândească pe termen lung, de la 5 până la 20 de ani şi nici cum să îşi multiplice banii folosind banii economisiţi.

* Incluziunea financiară, absolut necesară pentru bunăstarea economică

România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar educaţia financiară şi incluziunea financiară sunt absolut necesare dacă vrem să creştem nivelul de trai. Gabriela Folcuţ, director executiv în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor, susţine că doar aproximativ 40% dintre românii adulţi nu sunt bancarizaţi, în condiţiile în care media statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte incluziunea financiară este de 90%.

"Strategia de dezvoltare a României ar trebui să includă tactici de atenuare a deficitelor în raport cu mediile europene, inclusiv pe această linie a educaţiei. Atât educaţia financiară şi cât incluziunea financiară sunt absolut necesare dacă vrem să creştem nivelul de trai, bunăstarea economică la nivelul fiecărui cetăţean. România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluţia este tratarea cauzelor care plasează ţara noastră pe această poziţie", explică Folcuţ.

* Investiţiile, în dez(acord) cu timpul şi banii

Mitul românilor despre investiţii, respectiv că este nevoie de foarte mulţi bani, este demontat de Adrian Anghel, Head of Sales OTP Asset Management, care susţine că timpul este principalul impediment când vine vorba de investiţii. Românii, din păcate, încep să investească la o vârstă înaintată când conştientizează că nu se vor descurca cu veniturile mult mai mici pe care le vor avea după pensionare. Ceea ce este complet greşit.

"Ceea ce nu realizăm mulţi dintre noi e că nu banii sunt principalul impediment când vine vorba de investiţii, ci timpul. Românii încep să investească, din păcate, la o vârstă destul de înaintată, deoarece atunci încep să conştientizeze că se apropie perioada în care se vor pensiona şi că vor trebui să se descurce cu venituri mult mai mici decât sunt obişnuiţi. Şi atunci încep să economisească accelerat. Ceea ce e complet greşit, deoarece dacă ar investi regulat, de la 20-30 de ani să zicem, ar avea nevoie de sume mult mai mici pentru a ajunge la aceeaşi destinaţie financiară, faţă de a începe de la 50 de ani. Asta deoarece atât banii cât şi timpul ar lucra pentru ei. Ăsta e marele secret, timpul", afirmă oficialul OTP Asset Management.

Tot el susţine că românii aleg să sacrifice viitorul în favoarea prezentului, pentru că aleg să cheltuiască acum, iar când vine vorba de pensie răspunsul e de multe ori ironic. Cea mai simplă cale de a investi periodic este de a investi în ziua de salariu suma dorită în fondurile alese şi astfel tot procesul devine automat, iar beneficiile sunt multiple.

"Ceea ce nu realizează e că 10% din veniturile lor investite regulat ar face diferenţa între o bătrâneţe relaxată şi una dependentă de sistemul de pensii. Şi că acei 10% nu le-ar schimba stilul de viaţă deloc acum. Însă le-ar putea schimba stilul de viaţă complet pe viitor. Cea mai simplă cale de a investi periodic este de a investi în ziua de salariu suma dorită în fondul/fondurile alese. Astfel tot procesul devine automat. Beneficiile sunt multiple. După câteva luni înveţi să te descurci şi fără suma investită. După alte câteva luni începi să acumulezi sume interesante şi să observi că banii tăi încep să lucreze pentru tine. Având în vedere că vom cumpăra lunar, când vom trage linie şi vom aduna vom vedea că am cumpărat la preţul mediu al pieţei, ferindu-ne astfel de momentul intrării în piaţă, care poate fi unul excelent sau mai puţin bun. Dar cel mai important, banii vor lucra pentru noi, sub forma dobânzii compuse. Ceea ce reprezintă a 8-a minune a lumii, aşa cum o numea Albert Einstein", explică Adrian Anghel.

Citând un studiu al Financial Literacy Survey în România, realizat în baza datelor culese de Institutul de Economie Mondială, reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară susţin că gradul de alfabetizare financiară este corelat cu modernitatea individului şi a comunităţilor locale. Prin urmare, un nivel redus al veniturilor duce la o capabilitate diminuată de administrare a banilor şi de planificare financiară, de unde rezultă că majoritatea populaţiei nu este pregătită şi nu are rezerve pentru a
face faţă unei scăderi semnificative a veniturilor şi nici pentru alte situaţii neaşteptate.

"Mai mult decât atât, potrivit datelor oficiale, 99% dintre tinerii încadraţi pentru prima dată în muncă sunt repartizaţi aleatoriu de către stat în sistemul obligatoriu de pensii administrate privat. Această stare de lucruri arată că aceştia nu deţin informaţii cu privire la Pilonul II de pensii şi nu-şi exercită astfel opţiunea la care au dreptul, fapt care conduce, la rândul său, la un management inexistent al propriilor bani", susţin reprezentanţii ASF.

De ce avem nevoie de educaţie financiară, care trebuie să fie rolul nostru şi al şcolii pentru alfabetizarea financiară, cum să gestionăm banii, cum să facem planificarea resurselor şi mai ales cum să investim eficient sunt doar câteva dintre temele care se vor regăsi în materialele editoriale din cadrul proiectului #BugetInteligent derulat de AGERPRES.
AGERPRES/(AS - autori: Florin Bărbuţă, George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)