Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a ridicat, la Bruxelles, problema produselor alimentare şi a altor produse de consum care au ambalaje şi mărci identice, dar compoziţii şi caracteristici diferite pentru statele est-europene în comparaţie cu alte părţi ale pieţei unice, susţinând că regimul diferit aplicat consumatorilor ar trebui interzis în Uniunea Europeană, informează un comunicat al ministerului de resort, remis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a condus delegaţia României la lucrările Consiliului Uniunii Europene Competitivitate - COMPET, secţiunea Piaţă Internă şi Industrie, ce a avut loc în data de 12 martie la Bruxelles.

'Regimul diferit aplicat consumatorilor ar trebui interzis în UE. Problema duală a calităţii are un impact puternic asupra consumatorilor, în special asupra celor din Europa de est. Orice propunere legislativă pe această temă trebuie să fie clară şi trebuie analizată şi discutată cu atenţie, fiind de dorit interzicerea unui regim diferit aplicat consumatorilor în UE', a declarat Dănuţ Andruşcă.

Ministrul Economiei a anunţat că România îşi propune organizarea la Bucureşti, pe durata Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, a ceremoniei pentru încheierea lucrărilor Forumului Pieţei Interne 2018 - 2019, un eveniment important care va oferi un generos cadru de dialog pentru o evaluare de etapă şi pentru identificarea tendinţelor, în perspectiva unui nou deceniu de transformări economice. Totodată, oficialul român a anunţat şi intenţia de a organiza un eveniment care să marcheze împlinirea a 25 de ani de funcţionare a pieţei unice europene, în luna mai a acestui an, la Bucureşti.

Consiliul UE Competitivitate îşi propune să impulsioneze competitivitatea şi creşterea economică a Uniunii Europene, pe agenda de lucru a acestei reuniuni aflându-se patru teme importante: Semestrul European cu privire la Digitalizarea economiei UE, Politica industrială şi adoptarea Concluziilor Consiliului privind strategia UE referitoare la politica industrială pentru competitivitate, creştere şi inovare, piaţa unică la 25 de ani şi calea de urmat pentru dezvoltarea acesteia, bilanţul competitivităţii, cu accent, în special, asupra impactului şi a consecinţelor economice provocate de restricţiile din domeniul serviciilor.

În acest context, ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a prezentat poziţia României pe fiecare dintre subiectele de agendă. Astfel, cu referire la digitalizarea economiei UE, ministrul Andruşcă a arătat că România susţine necesitatea dezvoltării competenţelor digitale şi implementarea agendei e-skills şi educaţia STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) pentru asigurarea unei forţe de muncă digitale şi a unui management digital al companiilor.

De asemenea, a declarat că ar trebui asigurat accesul liber la programele de formare pentru toate categoriile de persoane, aspect deosebit de important pentru zonele mai puţin dezvoltate din Europa.

În acelaşi context, Dănuţ Andruşcă a mai afirmat că strategiile de specializare inteligentă contribuie substanţial la creşterea competitivităţii regiunilor şi pot veni în sprijinul reformelor naţionale în domeniul digital. În România, experienţa pilot de implementare a strategiilor de specializare inteligentă la nivelul regiunilor de dezvoltare (N-E şi N-V), cu asistenţa tehnică din partea Comisiei Europene fost extrem de utilă, în sprijinul inovării.

La subiectul referitor la politica industrială, ministrul Economiei a declarat că pentru România este importantă menţinerea unei baze industriale puternice care să asigure competitivitatea economiei naţionale, crearea de noi locuri de muncă şi o pondere semnificativă a produselor cu valoare adăugată mare în exporturile româneşti.

Acesta a susţinut că industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu orizont cel puţin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale şi să capteze oportunităţile aferente digitalizării, inovării, decarbonizării, economiei circulare, domenii care sunt determinante pentru viitorul industriei.

În plus, a evidenţiat importanţa menţinerii ca obiectiv general strategic a ponderii industriei în produsul intern brut al Uniunii Europene, al cărui nivel indicativ trebuie stabilit pe baza dialogului constant cu reprezentanţii industriei.

În ceea ce priveşte piaţa unică, ministrul Economiei a declarat că, în viziunea României, întărirea pieţei unice are nevoie, la nivelul Uniunii Europene, şi la nivel naţional, de mai multă atenţie pentru implementarea integrală şi la timp a regulilor existente, de construire a încrederii şi o mai bună cooperare între autorităţile naţionale.

Dănuţ Andruşcă s-a referit şi la necesitatea de a fi susţinute IMM-urile şi companiile de tip start-up şi scale-up în procesul de adâncire a pieţei unice şi la necesitatea atenuării decalajului antreprenorial şi de cultură antreprenorială între statele membre, precum şi creşterea masei de antreprenori care să poată activa transfrontalier şi la nivel global.

Lucrările Consiliului UE Competitivitate au inclus şi dezbateri pe tema viitoarei iniţiative a Comisiei Europene - Noul Acord pentru Consumatori - în prezenţa comisarului european pentru justiţie, Vera Juorova. În acest context, Dănuţ Andruşcă a ridicat problema produselor alimentare şi a altor produse de consum care au ambalaje şi mărci identice, dar compoziţii şi caracteristici diferite pentru statele est-europene în comparaţie cu alte părţi ale pieţei unice.

Comisarul Jourova a fost de acord că regimul diferit aplicat consumatorilor ar trebui interzis în UE, în condiţiile în care problema duală a calităţi are un impact puternic asupra consumatorilor, în special asupra celor din statele membre est-europene.

În marja reuniunii Consiliului UE Competitivitate, ministrul Andruşcă a discutat succint cu comisarul european pentru piaţă internă şi industrie, Elzbieta Bienkowska, în perspectiva vizitei pe care o acesta o va efectua în România în cursul lunii mai 2018.

Reuniunea de la Bruxelles s-a înscris în rândul acţiunilor incluse pe agenda preşedinţiei bulgare a Consiliului UE şi a avut drept participanţi miniştrii UE cu atribuţii în domeniul industriei şi creşterii competitivităţii. Lucrările au fost prezidate de Emil Karanikolov, ministrul bulgar al Economiei.

Din delegaţia României au făcut parte Anca Magdalena Chiser - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Cristina-Oana Ciobotaru - consilier superior în cadrul Direcţiei Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, Serviciul Afaceri Europene, Ministerul Economiei.

Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru piaţă internă, industrie, IMM-uri şi antreprenoriat, Elzbieta Bienkowska, comisarul pentru economia şi societatea digitală, Mariya Gabriel, de comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager, şi de comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen, Vera Jourova. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)