Femeile reprezentau 51,1% din totalul populaţiei rezidente în România la 1 ianuarie 2017, numărul lor fiind puţin peste 10 milioane, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis, joi, AGERPRES.

Din cele 19,644 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2017 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, circa 10,041 milioane erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente. Dintre acestea, 5,504 milioane locuiau în mediul urban, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine era de 49,8%.

Populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,3 ani. Vârsta medie naţională este de 41,7 ani, vârsta medie feminină - 43,3 ani, iar vârsta medie masculină 40 ani.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Timiş. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

"Contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani) numără 4.585.018 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,3% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2017, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,7%). În anul 2016 în populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Suceava (56,6‰), Vaslui (55,6‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,2‰), iar cele mai scăzute în Vâlcea (34,9‰) şi Gorj (33,0‰)", se mai arată în comunicatul INS.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2016, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieţi la 100 fete. În anul 2016, faţă de anul 2015, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2016 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 10,2‰ în anul 2015, la 10,4‰, iar în mediul rural de la 9,7‰ în anul 2015, la 9,9‰. În anul 2016, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2015.

În anul 2016 vârsta medie a mamei la naştere (28,4 ani) şi la prima naştere (27,0 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,3 ani, respectiv 26,9 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,9 ani) comparativ cu cele din urban (29,6 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,6 ani în urban şi 24,6 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,5 ani în judeţul Călăraşi şi 30,3 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,2 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Teleorman (26,4 ani).

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2016, a fost de 79,07 ani (79,86 ani în urban şi 78,07 ani în rural).

În anul 2016, rata nupţialităţii a fost de 6 căsătorii la 1.000 locuitori. România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai
ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este
calculat indicatorul la nivel european) de 4,2‰.

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2016 la 29,4 ani la femei şi 32,7 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2016, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,6 ani la femei şi 30,8 ani la bărbaţi.

Reprezentanţii INS mai arată că, în anul 2016, s-au înregistrat 30.497 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,37 divorţuri la 1.000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2013 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9‰. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,5% pentru bărbaţi şi de 93,9% pentru femei. Vârsta medie la divorţ a fost de 38,2 ani pentru femei şi 41,9 ani pentru
bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2017, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,850 milioane persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,7%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 1,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori; 19,9% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic; 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi; 20,2% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor; 21,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit; 8,5% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi; 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 40,4% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.
AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)