Stoparea tăierilor ilegale de lemn, întocmirea unui Catalog al Pădurilor Virgine şi Cvasi-virgine din România, compensaţii acordate proprietarilor unor astfel de suprafeţe şi problema lemnului de foc pentru populaţie, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse în activitatea din acest an la Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP).

Implicarea organizaţiilor de mediu în rezolvarea problemelor de mediu, dar şi dialogul uneori 'faţă în faţă', alteori de la distanţă, prin intermediul mass-media, din partea ministerului de resort cu contribuit, în cele din urmă la lămurirea unor aspecte legate de situaţia existentă atât în domeniul forestier, cât şi al apelor.

Inspectorul Pădurii... confuzie şi detalii
Activitatea din acest la Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) s-a derulat sub şefia a doi miniştri: Adriana Petcu şi Doina Pană. După remanierea guvernamentală de la jumătatea anului, Doina Pană a fost propusă şi, ulterior, învestită în funcţia de ministru a Apelor şi Pădurilor.

La scurt timp după preluarea mandatului, oficialul a pus pe tapet o serie de nereguli descoperite în cazul Inspectorului Pădurii. Confuzia creată la momentul respectiv, în sensul în care nu se făcea referire la aplicaţia Inspectorul Pădurii, ci la site-ul cu acelaşi nume, a produs oarece disconfort în rândul organizaţiilor de mediu. Astfel, după anunţul ministrului Doina Pană, din 18 iulie, conform căreia a fost depusă o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru clarificarea situaţiei tăierilor ilegale de păduri şi ieşirea dintr-un blocaj instituţional ce împiedica punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din iunie 2015, reprezentanţii comunităţii de-clic au iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru salvarea Inspectorului Pădurii.

Potrivit ministrului, Hotărârea CSAT făcea referire la defrişările ilegale ale fondului forestier naţional, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de măsuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului informatic FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Pădurilor de alertarea a instituţiilor cu responsabilităţi în materie.

Doina Pană a amintit, totodată, că, în 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a lansat aplicaţia pentru mobil Inspectorul Pădurii, însă pe baza unui contract cu atribuire directă, aceasta nu s-a concretizat printr-un produs final.

"La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi SC INDACO Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 având ca obiect principal servicii de îmbunătăţire a funcţionalităţilor existente şi de adăugare de noi funcţionalităţi sistemului informaţional integrat SUMAL. Contractul s-a realizat prin atribuire directă la valoare estimativă de 487.810 euro, plus TVA, invocându-se faptul că INDACO este proprietar unic al celor patru module (SUMAL Ocol, SUMAL Agent şi Radarul Pădurilor). Guvernul a făcut uz de date false pentru atribuirea directă a contractului", a explicat Pană.

Comunitatea de-clic nu a fost singura nemulţumită de iniţiativa ministerului de resort, ci şi Greenpeace România şi Agent Green. Cele două organizaţii au acuzat ministerul că urmăreşte încurajarea tăierilor ilegale de păduri, prin blocarea Inspectorulu Pădurii. În replică, ministrul Apelor şi Pădurilor a transmis mass-media o scrisoare deschisă în care a subliniat faptul că unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Păduri îl reprezintă 'Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului 'Radarul Pădurilor' de alertare a instituţiilor cu responsabilităţi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn'.

'Am luat la cunoştinţă, cu mâhnire, felul în care dumneavoastră v-aţi poziţionat faţă de declaraţiile publice pe care le-am susţinut în conferinţa de presă de marţi, 18 iulie 2017, conferinţă înregistrată integral şi postată pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot să nu mă întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înţeles adevărul, numai dumneavoastră nu. Şi nu pot să nu mă întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastră, ONG-uri (apolitice), este acelaşi cu mesajul promovat de platforma politică România 100. Având în vedere faptul că, atât în anumite articole de presă, cât şi în spaţiul public, aţi făcut afirmaţii calomnioase de genul 'Ministerul Apelor şi Pădurilor vrea să blocheze/amputeze/închidă aplicaţia Inspectorul Pădurii', mă văd nevoită să vă mai explic odată', a precizat, la vremea respectivă, Pană.

De altfel, oficialul a menţionat că subiectul discutat în conferinţa de presă din 18 iulie 2017 'nu are nicio legătură cu aplicaţia 'Inspectorul Pădurii', o aplicaţie pentru telefonul mobil care le indică utilizatorilor dacă un transport de lemn are sau nu aviz de însoţire'. 'M-am referit, într-adevăr, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a cărei dezvoltare am găsit-o nefinalizată şi blocată, dezvoltare pe care dorim s-o reluăm şi s-o urgentăm, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintată PÎCCJ', a spus ministrul de resort.

Ministerul Mediului a lansat, în data de 19 iulie 2016, aplicaţia 'Inspectorul Pădurii', dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, ce poate fi descărcată gratuit din Google Play de către orice persoană direct pe un smarphone cu sistem de operare Android.

Începând din data de 5 august a anului trecut, prin intermediul aplicaţiei 'Inspectorul Pădurii', pot fi verificate şi alte tipuri de vehicule (vagoane de tren, căruţe, containere maritime etc.) care transportă lemn. De asemenea, din 21 septembrie 2016, aceeaşi aplicaţie a devenit disponibilă şi pentru utilizatorii de iPhone, aceştia având posibilitatea să descarce programul, gratuit, direct din App Store.

Pe de altă parte, în data de 9 decembrie 2016, ministerul de resort prezintă şi lansează inspectorulpadurii.ro, portalul exploatărilor legale şi a transporturilor de masă lemnoasă. Noul instrument operează imagini satelitare şi le suprapune în timp real pe hărţi electronice, fiind posibilă astfel depistarea inclusiv a posibilelor tăieri ilegale de pădure, preciza la vremea respectivă Ministerul Mediului.

La finele lunii octombrie 2017, Ministerul Apelor şi Pădurilor a anunţat semnarea unui protocol de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru dezvoltarea sistemului informatic dedicat controlului trasabilităţii masei lemnoase

Dezvoltarea vizează componentele existente SUMAL (SUMAL Ocol, SUMAL Agent), Wood tracking, IwoodTracking (Radarul Pădurilor) şi adăugarea de noi funcţionalităţi sistemului informatic integrat. Prima etapă a acestei colaborări, respectiv realizarea unei analize tehnico-funcţională a sistemului informatic integrat, se va încheia la finalul acestui an şi va fi executată de către un consultant extern desemnat prin licitaţia organizată deja de MAP. Câştigătorul licitaţiei va trebui, de asemenea, să propună soluţii tehnico-funcţionale pentru dezvoltarea acestui sistem.

În acest context, Doina Pană a avut o întâlnire şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale cu activitate relevantă în domeniul protecţiei mediului (WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civică, Plantăm fapte bune în România) pentru a le prezenta stadiul unor proiecte majore ale instituţiei pe care o conduce: dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru controlul trasabilităţii masei lemnoase şi realizarea unui studiul naţional privind pădurile virgine.

Păduri virgine şi compensaţii pentru proprietarii acestor suprafeţe
În data de 29 octombrie, Doina Pană anunţa, la Deva, că proprietarii de păduri situate în zonele protejate vor primi compensaţii din partea statului, deoarece aceştia nu pot exploata lemnul de pe suprafeţele pe care le deţin.

"Sunt proprietari care au pădurile în arii naturale protejate. Ei nu au primit, până acum, nicio compensaţie pentru că nu aveau voie să exploateze nici măcar o surcică din propria pădure. Anul acesta am venit cu o hotărâre de guvern care oferă compensaţii, adică o contravaloare a cât ar fi putut exploata şi valorifica", a spus Doina Pană, adăugând că banii vor fi achitaţi pe baza dosarelor depuse de proprietari la Garda Forestieră.

Conform statisticilor oficiale, 40% dintre pădurile României sunt situate în zona unor arii protejate, iar compensaţiile ar trebui să fie asigurate de Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte modificarea Codului Silvic, oficialul a susţinut că, odată cu acest pas, oamenii vor putea cumpăra, la un preţ mai mic, patru milioane de metri cubi de lemn de foc, provenit din căzături, rărituri şi igienizări efectuate în pădurile proprietate de stat.

La nivel naţional, necesarul de lemn de foc este de circa 21 milioane de metru cubi, diferenţa fiind asigurată din lemnul exploatat pe picior în urma licitaţiilor efectuate în pădurile proprietate privată.

Referitor la subiectul tăierilor ilegale de lemn din România, secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor, Istrate Steţco, a declarat, la sfârşitul lunii noiembrie, la Bruxelles, că se vorbeşte despre exploatarea ilegală de lemn pe un ton alarmant, însă situaţia reală este că ţara noastră îşi transformă statutul de ţară exportatoare în cel de importator.

Cât priveşte momentele punctuale în care activiştii de mediu s-au declarat nemulţumiţi de faptul că pe anumite suprafeţe de pădure considerate virgine sau cvasi-virgine se efectuează tăieri ilegale de lemn, nu mai devreme de 31 august 2017 reprezentanţi ai Greenpeace au blocat utilajele unei exploatări forestiere ilegale dintr-o pădure cvasivirgină din munţii Ciucaş.

Activiştii au solicitat, atunci, Ministerului Apelor şi Pădurilor să iniţieze de urgenţă şi să coordoneze un proiect naţional de inventariere a tuturor pădurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai rămas şi să le includă în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

În acest context, ministrul Doina Pană a subliniat că exploatarea forestieră blocată de Greenpeace este situată pe o suprafaţă ce nu îndeplinea criteriilepentru a fi considerată pădure virgină sau cvasivirgină. De asemenea, ministrul a spus că instituţia pe care o conduce se află în plin proces de identificare a suprafeţelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

Conform datelor oficiale, până în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de pădure, iar documentul este publicat pe site-ul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

La jumătatea lunii iulie, ministrul de resort, Doina Pană, afirma că România încă se mai confruntă cu fenomenul tăierilor ilegale de lemn, însă volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, în timp ce 'ţinta noastră, utopică, dar realizabilă, este să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn'.

Mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse în data de 10 iulie2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se arăta într-un comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei. Astfel, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Păduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe").

Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş), conform UNESCO.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).

Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înălţime domină peisajul acestor păduri. Râşi, lupi şi urşi populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetică.

Codul Silvic - benefic pentru lemnul de foc
Noul Cod Silvic a determinat creşterea cu 20% a cantităţii de lemn de foc provenită din pădurile statului şi vândută de către Romsilva populaţiei pentru încălzirea gospodăriilor, este afirmaţia pe care a făcut-o ministrul Doina Pană, la finele lunii noiembrie, într-un comunicat transmis mass-media.

În viziunea oficialului, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a scos la vânzare, la nivel naţional, 876.000 mc de lemn de foc pentru populaţie, la preţul de 151 lei/ mc, iar până la sfârşitul anului se va ajunge la peste un milion de metri cubi. 

Prevederile noului Cod Silvic arată clar modul în care se asigură cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie, a fost adoptat în Parlament la sfârşitul lunii iunie, a fost promulgat de către Preşedintele României în a doua parte a lunii iulie, iar hotărârea adoptată de Guvern privind noul regulament de valorificare a masei lemnoase a intrat în vigoare în 5 octombrie, după 45 de zile în care a stat în dezbatere publică la Ministerul Apelor şi Pădurilor şi a parcurs toate procedurile de avizare externă.

Ministrul de resort a subliniat faptul că, până în octombrie, la momentul intrării în vigoare a acestei prevederi, s-a mers pe un regulament de vânzare a masei lemnoase adoptat în 2016, care a prevăzut că doar 15% din volumul de lemn din pădurile statului să fie pus pe piaţă de către Romsilva, 85% din volum fiind licitat pe picior către agenţii economici atestaţi în exploatarea lemnului.

Doina Pană arăta că punerea în aplicare a prevederii noului Cod Silvic va avea efecte mult mai clare începând cu anul 2018, în condiţiile în care Romsilva a anunţat deja că pe noul cadru legislativ, anul viitor se vor pune pe piaţă pentru populaţie, strict din pădurile din proprietatea statului, aproape patru milioane de metri cubi de lemn. La această cantitate se adaugă şi cea rezultată din exploatarea pădurilor din proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, gestionată de ocoalele silvice de regim.

Apele într-un plan de management al riscului la inundaţii
La începutul acestui an, în mandatul Adrianei Petcu, Ministerul Apelor şi Pădurilor publică în Monitorul Oficial Planul de Management al Riscului la Inundaţii, aferent celor 11 bazine hidrografice şi fluviului Dunărea - porţiunea cuprinsă pe teritoriul României, pentru perioada 2016 - 2021.

Iniţiativa a fost o condiţie esenţială pentru accesarea fondurilor europene destinate lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

Potrivit ministerului de resort, planul cuprinde măsuri specifice şi concrete, inclusiv lucrări de investiţii, care urmăresc cele cinci domenii de acţiune din ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire, Protecţie, Pregătire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Măsurile vor fi implementate la nivel naţional de către toate instituţiile cu atribuţii în managementul acestui tip de risc.

Elaborarea, aprobarea şi publicarea PMRI reprezentau condiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziţia României prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 - 2020, destinate lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi prevenirea pagubelor.

Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii constituie şi finalizarea etapei a III-a de raportare, precum şi realizarea obligaţiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

Tot pe sectorul Ape, ministerul de resort a anunţat, pe 29 noiembrie, că va reactualiza planul de implementare al Directivei cadru privind epurarea apelor uzate urbane, document ce va fi prezentat, ulterior, Comisiei Europene.

În acest context, ministrul Doina Pană a arătat că România are întârzieri în ceea ce priveşte respectarea termenelor asumate la nivelul anului 2007 pe acest segment, iar cauzele includ atât probleme legate de realizarea achiziţiilor de studii si lucrări, deficienţe în implementare, cât şi reducerea resurselor financiare naţionale disponibile din cauza crizei financiare apărută în anul 2008.

Planul reactualizat de implementare va lua în considerare situaţia dotării cu sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate ale aglomerărilor peste 2.000 de locuitori, existente la sfârşitul anului 2017 şi resursele financiare disponibile.

Cât priveşte starea siguranţei barajelor mici, de importanţă locală, recent Administraţia Naţională 'Apele Române' (ANAR) şi Ministerul Apelor şi Pădurilor au efectuat o analiză în domeniu.

Concluziile au arătat că, în 2017, numărul barajelor mici, de importanţă locală, neautorizate, a scăzut de la circa 35% la aproximativ 30%, la nivel naţional, raportat la anul 2016. De asemenea, iazurile de decantare miniere reprezintă surse de risc pentru zonele adiacente, fiind obligaţia deţinătorilor şi a autorităţilor responsabile să asigure condiţiile de siguranţă pentru aceste lucrări.

În cadrul aceleiaşi şedinţe comune, a fost discutată situaţia digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislaţiei specifice siguranţei digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificată şi republicată în anul 2014. În acest sens, procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe si activitatea de autorizare a digurilor.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)