Recolta de porumb boabe a României a depăşit 14,5 milioane de tone în acest an, producţia medie obţinută fiind de aproape 6 tone la hectar, a declarat vineri, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Mai sunt încă suprafeţe de recoltat în zona Transilvaniei, însă producţia medie la porumb nu va putea fi influenţată. Este cea mai mare obţinută vreodată: 5.800 de kilograme la hectar, aproape 6 tone, şi sigur că va fi şi cea mai mare producţie totală de porumb boabe a României", a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia totală de porumb boabe s-a majorat în acest an cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016, în condiţiile în care anul trecut recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane de tone, la o medie de 4 tone la hectar, iar faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane de tone, este cu 28% mai mare. În 2014, randamentul a fost de 4,48 tone/ha.

În 2015, România a raportat o producţie totală de porumb boabe de 8,87 milioane de tone şi o medie de 3,5 tone la hectar.

În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.

Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilităţi semnificative de export, acesta fiind de altfel unul din produsele aflate în topul schimburilor comerciale ale României cu produse agroalimentare, după grâu. Numai în primele 8 luni din acest an a fost exportată în ţările intra şi extracomunitare o cantitate de 1,426 de milioane de tone de porumb pentru care s-au încasat 338,2 milioane de euro.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii a susţinut de nenumărate ori în spaţiul public că este nevoie de "zootehnizarea României", pentru a folosi porumbul obţinut în hrana animalelor şi, astfel, să se reducă exporturile de materie primă şi să crească produsele procesate, cu valoare adăugată.

"Nu este posibil ca în România, ţara cu cea mai mare suprafaţă de porumb cultivată din UE să aibă ca încărcătură la porumb pe hectar nici doi porci graşi. Ce calcul economic ai putea să faci în momentul în care faci o astfel de încărcătură pe unitatea de suprafaţă la această specie, în condiţiile în care suntem tributari atât în analiza balanţei comerciale pentru că importăm foarte mult, în jur de 50% din consumul intern (carne de porc n.r.) şi exportăm porumb cu eforturi extraordinare şi la preţuri foarte mici? De aceea conceptul nostru în acest domeniu este zootehnizarea agriculturii ţării româneşti", spunea ministrul Agriculturii, la finele lunii mai, la o conferinţă organizată de LAPAR.

Potrivit ministrului Agriculturii, România a înregistrat în acest an recorduri istorice la nouă culturi agricole, anul 2017 fiind "unul excepţional, fără precedent, cu producţii istorice pe care România nu le-a mai realizat până în prezent", la grâu, rapiţă, mazăre, orz, orzoiacă şi floarea soarelui.

Cu producţia de porumb obţinută în acest an, România ar putea fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană, după ce a ocupat în ultimii ani prima poziţie doar la suprafaţa cultivată şi locul doi, după Franţa, la producţia realizată.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2016, România a fost cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană şi pe locul 5 la producţia de grâu, însă anul acesta ar putea ocupa primul loc în Europa cu două producţii, cu cea de porumb - 14,5 milioane de tone - şi cu cea de floarea-soarelui, unde recordul este de 3,167 milioane de tone.

În România, cerealele ocupă 60% din suprafaţa ţării.

Datele publicate, joi, de Eurostat arată că statele membre ale Uniunii Europene au produs, în anul 2016, o cantitate de 301,8 milioane de tone de cereale (inclusiv orez), 21,76 milioane de tone provenind din România, care a fost depăşită de Franţa, cu 54,2 milioane de tone de cereale, Germania, cu 45,4 milioane de tone, Polonia, cu 29,8 milioane de tone, Spania, cu 24,1 milioane de tone, şi Marea Britanie, cu 21,9 milioane de tone.

Aceleaşi date arată că România a devansat în 2016 Italia, care a avut o producţie de cereale de 18,2 milioane de tone, şi Ungaria, cu 16,6 milioane de tone.

România face parte dintre cele câteva state membre UE în care producţia de cereale a crescut în 2016, comparativ cu 2015, de la 19,33 milioane de tone până la 21,76 milioane de tone.

Eurostat subliniază că producţia de cereale este puternic influenţată de condiţiile meteo, iar 2016 pare să fi fost un an mai favorabil pentru statele membre din Europa Centrală şi din sudul Europei şi mai puţin favorabil pentru statele din zona nordică a continentului.

În 2016, România a fost a opta putere agricolă a Uniunea Europeană, cu 15,4 miliarde de euro sau 4% din totalul UE. Valoarea producţiei agricole a crescut uşor în ţara noastră, cu 0,9%, în 2016 comparativ cu 2015, în principal ca urmare a unei creşteri cu 4,7% a valorii serviciilor agricole, în timp ce valoarea producţiei animale a scăzut cu 5%, iar cea a culturilor agricole a urcat cu 3,6%.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea)