Ministrul Finanţelor: Avem o strategie de negociere în dosarul Roşia Montană
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, susţine că strategia de negociere în dosarul Roşia Montană va fi pusă în aplicare în momentul în care va începe dialogul cu titularii deciziei, în condiţiile în care în cursul zilei de vineri se aşteaptă pronunţarea deciziei de către instanţa arbitrală internaţională privind despăgubirile.
"Modalitatea prin care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie cel puţin ca urmare a unei discuţii între comisia interministerială şi titularii acestei decizii, asta dacă există o cale de dialog. Dacă nu există această cale de dialog, atunci mă gândesc că se vor urma căile legale de executare silită, dar eu totuşi sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluţie de a duce la bun sfârşit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere. Am menţionat că avem o strategie de negociere pe care o vom pune în aplicare la momentul la care va începe dialogul cu cei care sunt titularii acestei decizii", a declarat joi Marcel Boloş, care a participat la o conferinţă referitoare la perspectivele macroeconomice ale României.
El a precizat că suma maximă cerută de investitorul de la Roşia Montană este de 6,7 miliarde dolari, iar cea minimă "ceea ce au investit". "Minimumul a ceea ce a fost prezentat ca document, şi mă gândesc că este un minimum de la care porneşte decizia, este de un miliard de dolari, ştim acest lucru, şi în acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care îl vom avea din decizia de la Roşia Montană", a precizat el.
Boloş a reamintit că există şi perspectiva unei decizii nemonetare, iar această alternativă va fi luată în calcul de către instanţa arbitrală internaţională.
"Există şi această perspectivă. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul de către instanţa arbitrală internaţională. Decizia nemonetară, aşa cum am mai prezentat, ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licenţa de exploatare este încă în vigoare şi obligaţia, să zicem, a statului pentru a continua investiţia în condiţiile prevăzute în acordul de mediu poate fi o variantă care poate fi reţinută de către instanţa arbitrală internaţională", a explicat Boloş.
Potrivit sursei citate, după comunicarea deciziei oficiale a instanţei internaţionale către statul român, există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv maximum 30 de zile, şi pe urmă urmează paşii procedurali de dialog.
"După ziua de mâine (vineri, n.r.) se comunică decizia în mod oficial către stat, către România, şi după aceea există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv în maximum 30 de zile anumite elemente din decizie se stabilesc, care sunt publice şi care rămân în continuare secretizate, şi după aceea urmează paşii procedurali de dialog, sper totuşi, pentru ca să evităm un impact direct în bugetul de stat", a subliniat ministrul Finanţelor.
Acesta a spus că nu poate divulga strategia de negociere pentru că poate influenţa rezultatul negocierii cu cei care sunt titularii deciziei, precizând că nu ar vrea să se întâmple un astfel de lucru.
Ministrul Finanţelor a arătat că modalitatea de recalculare a pensiilor din luna septembrie nu va fi afectată de decizia privind despăgubirile, însă această decizie "majorează cu siguranţă ţinta noastră de deficit bugetar".
Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de "proiectul minier aurifer de la Roşia Montană", se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis recent de Guvern, la solicitarea AGERPRES, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.
Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) cu nr.ARB/15/31, în iulie 2015, iar în septembrie 2023 tribunalul care a judecat speţa a declarat procedura închisă în conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1).
În document este prezentat şi un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources şi România, în speţa privind aşa-numitului "proiect minier aurifer de la Roşia Montană".
"Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD", a informat Guvernul.
Ministrul Finanţelor a participat, joi, la conferinţa "Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024", organizată de News.ro.
AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și mai mult orez (INS)
Românii au consumat în 2023 mai puține cereale și produse din cereale, însă a crescut consumul de orez, potrivit datelor publicate în luna ianuarie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS). Consumul mediu anual de cereale și produse din cereale în echivalent boabe a fost de 198,5 kilograme/locuitor, față de
Urtoi (CNIR): Proiectul autostrăzii A8 a ajuns într-un impas pe tronsonul Lețcani-Ungheni
Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că proiectul autostrăzii A8, care leagă estul de vestul țării, a ajuns într-un impas. Potrivit sursei citate, 'se întârzie prea mult cu predarea documentației către Consiliul de Administrație' pentru
Mititelu(ASF): 2024 a fost probabil cel mai bun din ultimii 5 - 10 ani ai pieței de asigurări
Anul 2024 a fost cel mai bun pentru piața asigurărilor din ultimii 5 - 10 ani, estimarea fiind de creștere cu 11 - 12%, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și coordonator al sectorului Asigurări - Reasigurăƒri. '2024 a fost un an bun, chiar foarte bun pentru piața
ONRC: Peste 6.000 de societăți cu capital străin au fost înființate în 2024
Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în
Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian
Patronatele din industria ospitalității solicită majorarea bugetului de promovare turistică a României la 4 milioane de euro în 2025
Patronatele din industria ospitalității solicită autorităților majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puțin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume și înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național
Posibile reluări ale proceselor de dezvoltare la culturile de rapiță,orz și grâu de toamnă, pe fondul temperaturilor mai ridicate (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare la culturile de rapiță, orz și grâu de toamnă s-ar putea relua lent, în special în zonele de câmpie, datorită regimului termic din aer și sol mai ridicat decât în mod normal, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) până pe 7 februarie.
Burduja: Bugetul în energie e cu peste 152% mai mare; majoritatea creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile
Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja. 'Avem un buget bazat pe responsabilitate și pr
Tanczos: România a lăsat în urmă șapte state membre, care au PIB per capita mai mic
România a lăsat deja în urmă șapte state membre care au Produsul Intern Brut per capita mai mic decât cel din România și suntem în urcare, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut și la recuperarea decalajelor față de celelalte state membre ale Uniu
Tanczos Barna: Săptămânile viitoare vom ieși cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto
Ministerul Finanțelor urmează să iasă săptămânile viitoare cu un proiect de act normativ pentru reglementarea pieței crypto, a anunțat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Statul trebuie să se pregătească pentru aceste noi provocări, nu doar în perspectiva campaniei electorale, ci și în perspectiva oricăr
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de peste 8 miliarde lei de la bănci, în februarie
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 840 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 m
Ministrul Finanțelor: Noi nu calculăm nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Autoritățile nu calculează majorări de taxe sau de impozite în acest an, iar instituțiile sunt sub presiune constantă pentru a realiza partea de venituri, dar și pentru a ține cheltuielile sub control, a afirmat sâmbătă ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. 'Noi nu calculăm cu nicio majorare de taxe sau de impozite în 2025
Tanczos: Bucureștiul contribuie la Fondul Național de Solidaritate; și-a dat seama că țara are Capitală și nu Capitala are țară
Bucureștiul va contribui anul acesta la Fondul Național de Solidaritate în ceea ce privește cele 14 procente cu care fiecare primărie, indiferent cât e de mare sau cât e de mică, a contribuit ani de zile în acest fond, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern.
Tanczos: Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile
Este inadmisibil ca o companie care merge în pierderi să facă contracte colective de muncă cu majorări salariale nesustenabile, iar acele contracte trebuie renegociate, regândite de manageri raționali și de lideri de sindicat raționali și responsabili, a declarat sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. El a răspuns astf
Ministrul Finanțelor: Industria alimentară nu produce suficient; va fi nevoie de programe de susținere chiar peste fondurile europene
Industria alimentară din România are nevoie de programe de susținere și în anii următori, chiar peste fondurile europene, pentru că nu produce suficient, iar anul acesta vor fi două-trei scheme noi pentru zootehnie, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul susținut la Palatul Victoria, după aprobarea bugetului pe