#EnergieVerde / INTERVIU Bodea (CRE): Va trebui urgent o revizie la Legea eficienţei energetice, pentru a putea să începem să facem paşi în această direcţie
Eficienţa energetică reprezintă cea mai mare provocare a României şi va trebui ca Legea eficienţei energetice să fie revizuită urgent pentru a putea să începem să facem paşi în această direcţie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Corneliu Bodea, preşedinte al Centrului Român al Energiei şi CEO Adrem.
Acesta a subliniat că în contextul creşterii capacităţilor de producere a energiei regenerabile, inclusiv a numărului prosumatorilor, necesarul de investiţii pe care reţelele de transport şi distribuţie trebuie să le primească şi să le asume reprezintă unul dintre subiectele cele mai importante ale tranziţiei energetice, necesarul de investiţii fiind estimat, până în 2030, la circa 10 miliarde de lei.
Totodată, Bodea susţine că programele privind capacităţile de regenerabile, mai ales cele finanţate într-o proporţie mare de stat, ar trebui să conţină obligativitatea instalării de stocare.
Preşedintele Centrului Român al Energiei a mai vorbit în interviu despre lipsa de personal calificat în domeniu, dar şi despre proiectul Strategiei energetice, care este în curs de elaborare.
AGERPRES: Se tot vorbeşte despre creşterea capacităţilor de energie regenerabilă, despre reducerea emisiilor, însă noi avem şi o altă problemă: eficienţa energetică. Ce trebuie făcut pe partea asta?
Corneliu Bodea: Eu cred că aţi sesizat foarte corect. Între ţintele pe care ni le-am asumat, inclusiv în acest program-cadru Fit for 55, cea mai grea ţintă pe care o are România de îndeplinit este cea legată de eficienţă energetică. Asta este provocarea cea mai mare, din mai multe motive. Unele ţin de faptul că noi avem un stoc de clădiri, dar nu numai de clădiri, ci şi de instalaţii, care sunt vechi, nu au fost concepute pentru a servi acestui obiectiv de eficienţă energetică. Mai mult decât atât, chiar proiectarea lor, a reţelelor de distribuţie de energie, de exemplu, a fost gândită pentru a servi altor scopuri economice. Au fost centralizate pentru nişte mari zone industriale care astăzi au dispărut, motiv pentru care forma în care noi utilizăm reţelele energie electrică, dar şi de gaze, astăzi este ineficientă.
În plus, noi am beneficiat de ceea ce s-a numit falsul pozitiv, ţintele faţă de care ne raportam fiind stabilite cândva la începutul anilor '90, şi ne arătam o lungă perioadă de timp ca fiind campionii Europei la eficienţă energetică din simplul motiv că s-au închis nişte centre mari energofage care nu aveau eficienţă. Astăzi avem noi ţinte şi o nouă linie de referinţă, ceea ce va fi greu de asumat.
Un alt lucru care mă îngrijorează şi mai tare este cel legat de mentalitate. Avem instalaţii vechi, o să investim, le putem înnoi. Avem clădiri neizolate termic, s-a început deja destul de mult fie reabilitate. Dar cu mentalitatea va fi mult mai greu. Nu avem o mentalitate pro-eficienţă energetică. În criza preţurilor la energie de anul trecut îmi aduc aminte că - sigur, Guvernul a intervenit un pic cam prea curajos după părerea mea şi a plafonat preţul la energie - mergeai pe bulevard şi observai cum toate cafenelele aveau, vara, aer condiţionat în interior şi uşile larg deschise. Acesta este un exemplu de lipsă de eficienţă şi un exemplu de mentalitate greşită. Mentalitatea asta ori se va schimba în foarte mult timp, ori vom fi forţaţi să ne-o schimbăm. Şi, din păcate, una dintre metodele prin care vom fi forţaţi să ne schimbăm va fi faptul că preţul, costul cu energia, va creşte semnificativ. Şi observăm că, mai ales companiile, dar şi persoanele private, din ce în ce mai mulţi se gândesc să pună panouri fotovoltaice, să facă diverse.
Deci eu cred că atingerea ţintei cu privire la eficienţa energetică pe care ne-am asumat-o va fi extrem de dificilă şi cred că nici nu avem cadrul legal potrivit. Va trebui urgent o revizie la Legea eficienţei energetice pentru a putea să începem să facem paşi în această direcţie.
AGERPRES: Se construiesc parcuri eoliene şi fotovoltaice, creşte numărul de prosumatori, dar încep să apară probleme în reţea, care nu mai poate prelua toată capacitatea aceasta de energie suplimentară. Ce investiţii estimaţi că ar trebui făcute şi unde ar trebui direcţionate?
Corneliu Bodea: Eu cred că aspectele legate de necesarul de investiţii pe care reţelele de transport şi distribuţie trebuie să să le primească şi să le asume reprezintă unul dintre subiectele cele mai importante ale tranziţiei energetice. Pentru că, indiferent cât de multe capacităţi am instala, cu atât mai mult regenerabile, care au această, să o recunoaştem, problemă a lipsei de constanţă în generarea de electricitate, deci, oricât de mult am instala, dacă nu avem metoda prin care să le transportăm eficient şi să echilibrăm, să gestionăm infrastructura energetică prin intermediul acestei componente transport şi de distribuţie de energie, nu vom putea să le folosim la nivelul la care trebuie. Aşa cum ţintele noastre nu sunt în instalarea de capacităţi, ci în consum final de electricitate, care să fie făcut într-o anumită proporţie din surse regenerabile, nu e suficient să instalezi capacităţile, ci trebuie să faci în aşa fel încât energia respectivă să ajungă la consumator. Şi e normal.
Sunt mai multe estimări. Ultima estimare făcută de Comisia Europeană arată că este vorba de, dacă nu mă înşel, peste 580 de miliarde de euro, care până în 2030 vor trebui investiţi în infrastructura de transport şi distribuţie de energie electrică. În România există şi aici nişte estimări şi estimările au fost prima dată făcute în raport cu ţintele de regenerabile pe care noi le aveam asumate iniţial. Acum suntem în negocieri şi am primit ţinte noi. O să vedem, când se vor încheia aceste negocieri, unde vor fi ele. Oricum, se estimează că vor fi în jurul procentului de 40% din energia consumată final care să fie din surse regenerabile, ceea ce e foarte ambiţios.
Dacă e să facem comparaţia cu cât se investeşte astăzi în această infrastructură, adică între 1 şi 1,2 miliarde de lei, constatăm că ar trebui să investim de circa cinci ori mai mult. Acest lucru va crea dificultăţi, însă este esenţial să realizăm aceste investiţii pentru a putea să ne atingem ţintele din Fit for 55 şi restul obiectivelor pe care noi le-am asumat. Şi aceste investiţii trebuie făcute, după părerea mea, preponderent în ceea ce înseamnă reţele inteligente, deoarece este nevoie de un grad de flexibilitate la nivelul reţelelor mult mai mare pentru a putea gestiona atât prosumatorii, cât şi aceste surse de generare inconstante. Dar bineînţeles că este nevoie de întărirea reţelelor deopotrivă, întrucât această tranziţie din zona de termie, dinspre încălzirea cu gaz sau lemn spre încălzirea electrică, va pune o presiune sporită pe reţele, alături de multiplicarea numărului de maşini electrice care necesită şi ele încărcare şi generează şi ele o presiune asupra acestei infrastructuri. Deci, după părerea mea, suma de 10 miliarde este, hai să spunem, în zona realistă că se vor investi. Necesarul este de peste 10 miliarde, dar eu sunt optimist că se vor investi acei 10 miliarde până în 2030.
AGERPRES: Revenind la prosumatori. În Parlament se tot discută modificări la Legea prosumatorilor. Printre ele se vehiculează şi ideea obligaţiei de a avea şi baterii odată cu instalarea panourilor fotovoltaice. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce soluţii ar fi mai bune în cazul acesta? Ar trebui modificat programul Casa Verde? Se vehiculează şi ideea ca acordarea finanţării să fie condiţionată de stocare.
Corneliu Bodea: Da, eu cred că este o idee bună ca programele de tipul Casa Verde să conţină obligativitatea, cel puţin la capacităţi care depăşesc o anumită putere, dar de ce nu la absolut toate, să conţină obligativitatea instalării de stocare. Este o idee bună, este o idee care reduce presiunea asupra reţelelor şi este o idee care ajută şi consumatorii, deoarece noi, atunci când consumăm din reţea, plătim energia, costul energiei, tariful de transport, tariful de distribuţie, accize, taxe, iar atunci când injectăm energia în reţea, atunci când producem şi nu consumăm, noi obţinem exclusiv preţul energiei. De aceea stocarea, sigur într-un interval de timp mai lung, se recuperează economic din această diferenţă.
Programele, mai ales cele finanţate într-o proporţie mare, 90%, 80%, 75% etc, de stat, ar trebui cu siguranţă să conţină obligativitatea instalării de stocare.
AGERPRES: Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, insistă foarte mult pe ideea stocării energiei în hidrocentrale cu pompaj. A spus că din punctul lui de vedere, stocarea energiei în hidrocentrale prin acumulare cu pompaj ar fi mult mai bună, mai eficientă şi mai "prietenoasă" cu mediul decât câmpurile de baterii. Care este opinia dumneavoastră: baterii versus hidrocentrale gen Tarniţa?
Corneliu Bodea: Da, eu cred că şi aici domnul ministru Burduja are dreptate. Este mult mai curat şi mai eficient economic să faci stocaj în hidrocentrale, fie că ele sunt cu repompaj sau nu, decât să pui baterii. Acum, ceea ce eu consider ca o greşeală este că noi, şi aici nu este vorba exclusiv de Ministerul Energiei sau de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei sau de Parlament, ci în general, şi foarte mulţi experţi în energie, asociaţii etc, vorbim mult prea mult despre proiecte concrete. Să facem Tarniţa-Lăpuşteşti sau să facem cablul ... Sigur că toate aceste proiecte sunt nişte idei bune şi pot fi bune. Trebuie analizate, modelate. Noi însă ar trebui să ne preocupăm mult mai mult pe a crea un cadru eficient stabil, stimulativ, de tipul legilor, reglementărilor în general, reglementărilor secundare, al mediului de finanţare, al asigurării fondurilor pentru ca mediul privat să se implice şi să genereze de fapt proiectele care fac sens.
AGERPRES: Sunteţi implicat şi în procesul de elaborare a Strategiei energetice. Ce s-a stabilit până în prezent? Pe ce se pune accent în această strategie şi cam când estimaţi că o să fie gata?
Corneliu Bodea: Da, într-adevăr, am onoarea pot să spun să fac parte din acest Consiliu onorific, alături de alţi specialişti, şi cred că este o altă iniţiativă foarte bună a ministrului Burduja să atragă specialişti din domenii diverse pentru a contribui la Strategia energetică şi la alte proiecte, pentru că acest Consiliu onorific nu este înfiinţat exclusiv pentru lucrul la Strategia energetică. Este într-adevăr primul obiectiv pe care îl avem. Un alt lucru pe care eu îl salut în actuala formulă de elaborare a Strategiei energetice are legătură cu ce spuneam mai devreme şi anume că nu ne propunem să enunţăm o listă de proiecte. A fost şi motivul pentru care strategia anterioară s-a blocat, şi din motive formale, dar şi în motive de fond. Formale, întrucât atunci când enunţi proiecte trebuie să treci prin o serie mai complexă de aprobări, dar şi de fond, pentru că, aşa cum v-am spus, trăim într-o economie de piaţă. Ne dorim liberalizare în sectorul energetic şi este rolul investitorilor şi al mediului privat, şi al companiilor deţinute de stat într-o proporţie mare sau total, să definească, să dezvolte, să se implice în proiecte care fac sens economic şi nu al statului să fie directiv şi să spună asta trebuie să facem, sau asta.
Strategia energetică îşi propune să clarifice poziţia strategică a României din această perspectivă, să enunţe care sunt principiile de bază pe care România le susţine, care sunt ambiţiile şi totodată să stabilească un cadru larg, strategic, de reglementare, aliniere cu reglementări existente, noi reglementări.
Tocmai de aceea noi suntem astăzi organizaţi în cinci grupe de lucru. Fiecare grupă de lucru are un scop şi urmează să prezentăm nişte materiale până în finalul acestui an, urmând ca apoi, la începutul anului viitor, să ne consultăm, să aducem coerenţă între materialele prezentate şi în final să le preia ministerul, care eu cred că până la sfârşitul lunii martie va putea să vină cu o nouă propunere de Strategie energetică.
AGERPRES: În ultima perioadă, o problemă ridicată tot mai mult este legată forţa de muncă, de lipsa de personal calificat. În sectorul energetic ce măsuri sunt avute în vedere pentru a combate această penurie?
Corneliu Bodea: Este un risc major şi aş putea să îndrăznesc să-l numesc multidimensional, pentru că noi suntem într-o situaţie specială, în Europa cel puţin, în sens negativ. Pe de o parte, avem această problemă cu educaţia, cu sistemul de educaţie care a desfiinţat şcolile profesionale, ceea ce a dus la o penurie majoră de tehnicieni, specialişti în diverse domenii. Din altă perspectivă, o altă mare problemă este legată de generaţii. Noi acum ne apropiem, mai ales în zonele care beneficiază de diverse facilităţi pentru ieşirea la pensie, noi ne apropiem foarte repede de perioada în care aşa numiţii decreţei vor ieşi la pensie. Decreţeii, dacă e să calculez eu bine, se află acum undeva între 50 şi 60 de ani şi îi vom avea ieşiţi la pensie în curând şi vor trebui înlocuiţi. Dacă ne uităm la marea majoritate a companiilor, media de vârstă depăşeşte bine 40 de ani şi este peste 50 de ani mai ales la această categorie a muncitorilor, electricienilor, instalatorilor, oameni cu pregătire medie, şcoli profesionale etc.
O altă dimensiune negativă care se adaugă celor două deja expuse este emigraţia. România este una dintre ţările cu cel mai mare procent din Europa din punctul ăsta de vedere. La un moment dat îmi aduc aminte că erau nişte statistici că emigrau mai mulţi decât din Siria când era războiul, sau pe acolo. Deci suntem campioni la acest exod şi trebuie să vă spun că pleacă deopotrivă oameni foarte specializaţi, cu studii superioare, dar şi foarte mulţi specialişti şi tehnicieni.
Este motivul pentru care Ordonanţa celebră 114 nu a fost rea atunci când a stabilit un stimulent, o scutire de la plata unor impozite pentru aceste categorii care lucrează în infrastructură, energie, construcţii, pentru că asta a dat companiilor posibilitatea să-i plătească mai bine pentru a-i ţine în ţară. Şi s-a simţit acest lucru. Acum, sigur, aceste facilităţi ajung la maturitate şi încet-încet vor fi retrase, dar sperăm că oamenii o să plece mai puţin, o să scadă acest exod de meseriaşi, de muncitori. Este o provocare majoră. Este un pic cam târziu pentru perioada despre care vorbim noi, aşa ca ţinte în tranziţia energetică, 2030, chiar 2035, este timp puţin să reorganizăm sistemul educaţie ca să apucăm să şi beneficiem de nişte generaţii. Şi cred că vom fi forţaţi să specializăm oameni la locul de muncă, ceea ce facem din ce în ce mai mult şi recomand tuturor companiilor să nu stea să aştepte, să se implice, să genereze proiecte cu şcolile, ei singuri, ca să îşi specializeze personalul. Asta va fi o soluţie. Şi să importăm personal. Cât de dificil ni se pare şi cultural şi din multe perspective, vom ajunge în această situaţie. Am ajuns deja în anumite sectoare, deocamdată cu livrările de diverse, dar vom ajunge şi la energie.
AGERPRES: Adrem, ce proiecte are pe partea de energie regenerabilă? Ce investiţii aveţi în vedere pe termen scurt şi mediu?
Corneliu Bodea: Adrem are un plan foarte ambiţios pentru că îşi propune ca până în anul 2030 să ajungă principalul actor în ceea ce înseamnă tranziţia energetică în România şi în regiune. Deci îşi propune ca în perioada următoare să dezvolte proiecte, lucrări şi în exteriorul României. Adrem joacă un rol extrem de important deja în ceea ce înseamnă tranziţia energetică pentru toate componentele business-ului nostru, pentru că activăm atât în ceea ce înseamnă întreţinere a reţelelor, proiectele de creştere a inteligenţei reţelelor, smart grid, smart metering etc. Este implicat în mari proiecte de investiţii şi investiţii în regenerabile, în care suntem furnizori de servicii pentru construcţia de staţii, racordări la reţea, dar acum suntem în negocieri avansate şi în mari proiecte de instalare parcuri fotovoltaice. Şi, nu în ultimul rând, este implicat foarte mult în eficienţă energetică. Am fost parte din toate aceste proiecte Casa Verde de până acum şi din Electric Up. Instalăm staţii de încărcare a autovehiculele electrice, facem audituri energetice şi ne implicăm în proiecte complexe de eficientizare cu diverşi consumatori industriali. Menţionez şi sistemele de automatizare BRUA, distribuţia de energie electrică, RADET, sisteme care au rolul de a creşte cu siguranţa şi eficienţa în utilizarea sistemului, a infrastructurii de transport şi distribuţie gaze, energie termică, electricitate.
Deci noi, prin contractele pe care le dezvoltăm, le derulăm, le executăm, ne aducem contribuţia la ceea ce înseamnă tranziţia energetică. Am avut o serie de ani buni post pandemie 2021, 2022, 2023, ani foarte buni, cu rezultate foarte bune, în creştere. La anul ne propunem un buget de investiţii în dotări şi digitalizare a infrastructurii noastre de circa 1,5 milioane de euro. Principala direcţie o reprezintă digitalizarea. Toţi angajaţii noştri vor lucra utilizând tablete, smartphone-uri, vor primi absolut toate comenzile de executat pe smartphone, vor executa lucrările, vor trimite rapoartele prin aceeaşi metodă. Eliminăm lucrul cu hârtia, uşurăm şi creştem eficienţa oamenilor. Deci parcurgem un proces de modernizare şi ne pregătim să jucăm un rol din ce în ce mai mare în ceea ce înseamnă tranziţia energetică, principalul nostru scop nefiind acela de a realiza noi investiţii într-un parc fotovoltaic sau într-un parc eolian, pentru a creşte profitabilitatea şi a ne reduce amprenta de carbon.
Este deja al 3-lea an consecutiv în care facem raport de sustenabilitate, îl facem de dinainte de a fi obligatoriu. Avem acum în construcţie o strategie ESG pe perioada 2030 cu perspectiva 2050, deci suntem foarte responsabili cu resursele noastre, dar credem că rolul principal pe care îl putem juca în această tranziţie este prin intermediul lucrărilor pe care noi le executăm pentru clienţii noştri, mari jucători şi mari investitori care pot să investească mult mai mult decât am putea noi, şi ne concentrăm eforturile în această direcţie. AGERPRES/(A/AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MDLPA: Legea care accelerează utilizarea fondurilor europene și implementarea, în siguranță, a investițiilor publice intră în vigoare
Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ care creează cadrul necesar pentru absorbția mai rapidă a fondurilor europene și eficientizarea investițiilor, Legea nr. 141/2026. Potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, noua lege reprez
Decizia agenției Fitch privind ratingul de credit suveran al României va fi publicată oficial în 31 iulie
Decizia agenției de evaluare financiară Fitch Ratings privind ratingul de credit suveran al României și perspectiva de țară va fi publicată oficial în data de 31 iulie 2026, a anunțat Ministerul Finanțelor. Reprezentanții instituției au participat marți la discuțiile tehnice cu specialiștii agenției, desfășurate în cadrul procedurii de evalua
DNSC avertizează asupra unui nou mesaj fals, care impersonează Ghișeul.ro și este trimis prin SMS
Un mesaj fals care impersonează Ghișeul.ro, ce pretinde că provine din partea Ministerului Transporturilor și anunță o amendă pentru depășirea vitezei, surprinsă de camerele de trafic, este transmis prin SMS de către infractorii cibernetici, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare publicată, marți, pe pagina oficială de social
Harghita: Cultura cartofului se prezintă bine spre foarte bine, în ciuda secetei pedologice
Cultura cartofului din județul Harghita se află într-o stare bună spre foarte bună, în ciuda faptului că hărțile agrometeorologice indică existența unei secete pedologice, arată datele furnizate marți de directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt. 'Momentan, deși pe hărțile agrometeologice apare o secetă ped
Darău: A fost îndeplinit un nou jalon din PNRR; el vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru
România îndeplinește un nou jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), jalon care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), a anunțat, marți, pe Facebook, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Încă un nou jalon PNRR îndeplinit: pen
CFR SA acuză o tentativă de sabotaj feroviar în zona stației Constanța
Circulația feroviară în zona stației Constanța a fost afectată temporar marți după-amiaza, după ce mecanicul unui tren a semnalat prezența unei mărci de siguranță în gabaritul căii ferate, incident calificat de Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA drept tentativă de sabotaj. 'Tentativă de sabotaj feroviar la Constanța. La ora 14:10
Scumpirea petrolului ar putea alimenta un nou val inflaționist (analiză)
Reizbucnirea conflictului cu Iranul și creșterea prețurilor petrolului riscă să alimenteze un nou val inflaționist, în condițiile în care scumpirea combustibililor continuă să pună presiune asupra prețurilor, relevă o analiză publicată marți de o platformă de investiții. 'Reizbucnirea conflictului cu Iranul determină din nou creșterea prețurilo
Un lot de înghețată Gelatelli, retras din magazinele Lidl din cauza unui alergen
Un lot de înghețată Gelatelli comercializat în magazinele Lidl este retras de pe piață, întrucât nu poate fi exclusă prezența nucilor caju, a anunțat, marți, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unei informări publicate pe pagina de Facebook a ANSVSA, furnizorul Motido GmbH & C
Compania Romarm riscă să dispară fără o reformă structurală (director)
Compania Romarm nu poate deveni competitivă în actualul cadru de funcționare și riscă să dispară în lipsa unei reforme structurale și a unei noi viziuni de business, avertizează directorul general al companiei, Răzvan Pîrcălăbescu. Acesta acuză politizarea situației și blocarea măsurilor de restructurare ale companiei, într-un comunicat
Patronatele din construcții: Noua lege de accelerare a investițiilor publice deblochează proiectele și protejează calendarul PNRR
Noua lege referitoare la accelerarea implementării investițiilor publice deblochează proiectele și protejează calendarul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susțin reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES. 'De o importanță deosebită este faptul că acest
Rotariu (DNSC): Folosim instrumente inteligente, dar nu avem reflexele de securitate necesare pentru a ne putea proteja
România oferă infrastructură de internet performantă și utilizează instrumente inteligente, însă utilizatorii finali nu au reflexele de securitate necesare pentru a se proteja și nu țin pasul cu tehnologia, a declarat, marți, la o dezbatere de specialitate, Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Na
Marinescu (BNR): Politicile economice ne pot duce pe direcții greșite, a căror corijare să necesite costuri vreme de decenii
Politicile economice pot conduce la direcții greșite, a căror corectare poate necesita costuri vreme de decenii, în lipsa unei fundamentări riguroase, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul său. 'Cred că cel mai important mesaj pentru tinerii economiști e
Dobre (IRIA): Peste 60% dintre românii de peste 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin o fraudă online
Șase din zece români cu vârsta de peste 50 de ani au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă online, potrivit datelor unui studiu prezentat marți de către președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA), Alexandra Dobre, într- dezbatere de specialitate. 'Tehnologia face parte din viața
BNS se opune investirii banilor din Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării și industriei de armament
Blocul Național Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate privat ar putea investi banii din Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament. 'Blocul Național Sindical a luat act cu îngrijorare de inițiativa legislativă
Scăderea inflației la 10,4% este, în mare măsură, o iluzie sezonieră (analiză)
Economia României a transmis un semnal pozitiv în iunie, odată cu reducerea ratei anuale a inflației la 10,4%, însă această evoluție este explicată, în mare măsură, de scăderea sezonieră a prețurilor la fructe, legume și ouă, potrivit unei analize Akcenta. Conform sursei citate, economia României a trimis un semna








