România câştigă în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană a produsului ''Plăcintă Dobrogeană''

România câştigă în faţa Bulgariei recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", după aproape doi ani de "opoziţie hotărâtă şi susţinută" din partea vecinilor de la sud de Dunăre.
"La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat. Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani", a declarat pentru AGERPRES Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine "Dobrudzhanka banitsa" pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani. De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de "Plăcintă Dobrogeană".
"Faptul că alte state ne urmăresc demersurile, iar în cazul de faţă vecinii bulgari, demonstrează notorietatea şi calitatea deosebită a produselor româneşti, care sunt foarte apreciate pe piaţă şi încet încet îşi fac loc atât pe piaţa europeană cât şi în registrul produselor recunoscute de către Comisia Europeană pentru calitatea lor", a mai spus Diaconeasa.
Potrivit sursei citate, această decizie va fi aprobată în luna martie, în şedinţa DG Agri, unde se află pe ordinea de zi, după care va urma procedural publicarea în Jurnalul Oficial al UE, cel mai probabil în luna aprilie.
Demersurile pentru recunoaşterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, an în care s-a înfiinţat şi Asociaţia Tradiţional Moesis, cu scopul de a promova produsul tradiţional românesc şi producătorii, dar şi construcţia de identitate a produselor româneşti atât pe pieţe interne cât şi externe.
Un an mai târziu, în decembrie 2018, a avut loc depunerea documentaţiei la MADR pentru obţinerea recunoaşterii europene a produsului "Plăcintă Dobrogeană - Indicaţie Geografică Protejată". În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic 'eAmbrosia' în luna mai 2019. Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declaraţie motivată de opoziţie. Începând din iulie 2021, CE a invitat opozantul şi solicitantul pentru demararea consultărilor.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie copt, precopt, congelat şi crud congelat obţinut din foi umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caş şi ouă. Foile produsului se obţin prin întinderea şi tragerea aluatului. Foile cu umplutură sunt rulate, încreţite şi aşezate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este între 500 şi 2.000 de grame. Gustul este sărat dat de amestecul de brânză telemea, caş, ouă şi iaurt coapte împreună cu foile din aluat nedospit.
Produsul "Plăcintă Dobrogeană" are o consistenţă moale, fragedă, datorită amestecului de ou şi iaurt turnat deasupra, faţă de alte produse de acelaşi tip, care au o consistenţă crocantă cu suprafaţa uşor casantă. O altă deosebire faţă de alte produse de acelaşi tip este folosirea aluatului necongelat al foilor, aluat proaspăt pregătit pentru fiecare şarjă de produs finit.
***
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului "Pelin" produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Alte şapte produse depuse spre înregistrare se află în fază avansată: Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) - IGP (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară; Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) - în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic 'eAmbrosia', cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată.
Dosarul pentru tuberoza de Hoghilag se află la direcţia de specialitate a MADR, fiind în analiză documentaţia aferentă înregistrării, ca IGP (Indicaţie Geografică Protejată), iar pentru produsele: brânză frământată de Teaca (IGP), Virşli (IGP) şi Brânză de burduf de Bran (IGP) sunt în derulare activităţi necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării şi depunerii documentaţiei potenţialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au identificat pentru o posibilă înregistrare la nivel european şi alte produse tradiţionale precum: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti, etc.
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
ONRC: 8.675 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în ianuarie 2025, în scădere cu 28,22%
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a scăzut, în ianuarie 2025, cu 28,22%, comparativ cu perioada similară din 2024, totalizând 8.675 de înmatriculări, din care aproape 70% SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatriculăr
Marinescu (BNR): Atragerea și utilizarea fondurilor europene integral și la timp, una dintre evoluțiile atent monitorizate
Una dintre evoluțiile atent monitorizate de Banca Națională a României o reprezintă atragerea și utilizarea fondurilor europene integral și la timp, a declarat, luni, Cosmin Marinescu, viceguvernator la Banca Națională a României, la un eveniment de specialitate. 'Avem în față un parcurs complex marcat de provocarea de a reuși să menținem
Burduja: Voi fi prezent la moțiunea de astăzi; am multe să spun și să prezint
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că va fi prezent luni la moțiunea depusă împotriva sa la Senat de AUR-POT-SOS, deoarece are multe de spus și de prezentat. 'De ce s-au săturat românii de politică? Pentru că e prea multă mizerie, minciuni cât cuprinde și forme fără fond. În episodul de astăzi, moțiunea depusă de AUR-P
Contractul pentru centrala de la Iernut, majorat cu peste zece milioane lei
Contractul privind finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a centralei de la Iernut, încheiat între Romgaz și Duro Felguera, a fost majorat, printr-un act adițional, cu suma de 10,487 milioane lei, reprezentând valoarea serviciilor suplimentare de asistență tehnică prestate de subcontractorul General Electric, informează Romgaz printr-un raport
Singura rafinărie de aur din România va livra în 2025 lingouri de aur de investiții în valoare de 10 milioane de euro
Singura rafinărie de aur din România, Rafinor, va livra în 2025 holdingului Magnor, tot cu acționariat românesc, lingouri de aur de investiții în valoare de 10 milioane de euro, în urma unui parteneriat strategic încheiat între cele două companii Potrivit unui comunicat al Rafinor, remis luni AGERPRES, parteneriatul st
Sume suplimentare de peste 3 milioane lei stabilite de inspectorii antifraudă la o societate din domeniul comerțului
Inspectorii antifraudă au verificat o societate din București ce activează în domeniul comerțului cu diverse produse, în urma controlului fiind stabilite sume suplimentare datorate bugetului general consolidat al statului în cuantum de peste trei milioane lei, informează Agenția Națională de Administrare Fiscală, printr-un comunicat. 'Ca
Orașul Bușteni va avea o Organizație de Management al Destinației; evenimentul de constituire - luni, 31 martie
Constituirea Organizației de Management al Destinației - OMD Bușteni, care va avea loc luni, 31 martie, printr-o colaborare între sectorul public și cel privat, reprezintă o oportunitate de a promova orașul Bușteni ca o destinație turistică de referință, dar și de accesa fonduri europene pentru a dezvolta localitatea și a face comunitatea 'mai unită și prosperă'
România a înregistrat, anul trecut, o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi (statistică)
România a înregistrat, anul trecut, o scădere a suprafețelor și a randamentelor (producția medie la hectar) la principalele culturi iar la nivelul Uniunii Europene țara s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată cu floarea soarelui și porumb boabe și pe locul trei la producția realizată, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate luni.
Conferința 'Tendințe Economice 2025', organizată luni, la Arenele BNR, de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA
Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA organizează, luni, la Arenele BNR din București, cea de-a treia ediție a conferinței 'Tendințe Economice 2025', un eveniment dedicat provocărilor și oportunităților economice ale acestui an. În deschiderea evenimentului, sunt așteptați să ia cuvântul: viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, pr
Alin Burcea (ANAT): Sezonul turistic 2025 nu a demarat bine nici la intern, nici la extern
Previziunile pentru sezonul turistic din 2025 nu sunt prea optimiste nici la nivel național, unde se va resimți reducerea cuantumului acordat de stat pentru voucherele de vacanță, și nici în ceea ce privește plecările în afara țării din cauza situației internaționale, susține președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.
ONRC: 387 de firme și PFA au intrat în insolvență în ianuarie 2025, în scădere cu 23,97%
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în ianuarie 2025 a fost de 387, în scădere cu 23,97% față de perioada similară din 2024, când au fost înregistrate 509 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Fondurile de pensii facultative, creștere cu 19%, la nivelul lunii februarie
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 5,81 miliarde de lei, la finalul lunii februarie 2025, în creștere cu 19% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Cele mai multe investiții au fost efectuate local (
Ziua Internațională 'Zero Deșeuri' - 30 martie: Peste 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse anual
Peste 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse anual, echivalentul unui camion de gunoi plin cu haine aruncate sau incinerate în fiecare secundă, și, în ciuda faptului că producția de îmbrăcăminte s-a dublat, durata de utilizare a hainelor a scăzut cu 36%, atrage atenția InfoCons Protecția Consumatorilor, cu prilejul Zilei Internaționa
Culturile agricole vor înregistra procese de creștere și dezvoltare în general normal în majoritatea zonelor de cultură (agrometeo)
Procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfășura în general normal în majoritatea zonelor de cultură, în zilele următoare, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, arată prognoza agrometeorologică emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). '
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 157,7 miliarde lei, în februarie
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 157,7 miliarde lei, la finalul lunii februarie 2025, în creștere cu 21% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2024, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au rea