Curtea de Conturi: 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs, în perioada 2014-2021 (raport)

Aproximativ 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs, în perioada 2014-2021, iar 15% din numărul clădirilor din sistem sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, arată cel mai recent raport al Curţii de Conturi a României (CCR) privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021.
"În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie", se menţionează în raport.
La nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti din subordinea Ministerului Sănătăţii a concluzionat că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani.
"Aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, iar două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandrescu-Rusescu" şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur", menţionează raportul citat.
De asemenea, auditul CCR a scos la iveală că 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.
Potrivit sursei citate, 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost pentru achiziţia de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.
"Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora", susţin reprezentanţii CCR.
În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 - 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată, arată raportul CCR.
"Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgenţă propuse în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova) pentru care Ministerul Sănătăţii gestionează proiectele de construcţie şi care se află în stadiul de proiect tehnic, şi un spital regional de urgenţă la Braşov pentru care UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021", se menţionează în raport.
Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 - 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi.
O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există şi un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele judeţene şi municipale din întreaga ţară, dedicate îngrijirii pacienţilor cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătăţiri.
"În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi, respectiv aproximativ 30,8 milioane lei alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 milioane de lei prin mecanismul Băncii Mondiale şi mai puţin pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii (19,4 milioane de lei)", se precizează în raport.
În ceea ce priveşte dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de imagistică, Curtea de Conturi precizează că, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN). În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%).
Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat.
Auditorii publici externi recomandă identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post.
În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.
"Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti", se menţionează în document.
Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanţei privind managementul resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii.
Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014-2021, Ministerul Sănătăţii a asigurat, în cele 58 de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar şi infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Bogdan Ivan: Sprijinim strategia Comisiei Europene de a continua dialogul cu SUA pentru a negocia noile tarife comerciale
România sprijină strategia Comisiei Europene de a continua dialogul cu Statele Unite pentru a negocia în interesul statelor membre noile tarife comerciale, a anunțat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan. 'La reuniunea
Burduja: Peste 40% din energia României este din hidrocentrale la această oră
Peste 40% din energia României este din hidrocentrale la această oră și, de aceea, este vital că am reușit să asigurăm funcționarea tuturor celor șase grupuri de la Porțile de Fier I, după lucrări integral românești, derulate de Hidroelectrica-Hidroserv-UCMH (UCM Reșița), a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. De asemenea, el a p
Codirlașu (CFA România): Este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an
Situația actuală este una foarte complicată economic, riscul de recesiune a crescut semnificativ și este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an, afirmat luni, Adrian Codirlașu, președinte al Asociației CFA România, la o întâlnire cu presa. 'Situația actuală este una complicată, chiar foarte complicată economic. Dacă ne uităm
Ministrul Finanțelor: Pregătim primele măsuri pentru protejarea industriei auto din România
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, s-a întâlnit luni cu reprezentanții Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) și ai Confederației Patronale Concordia pentru consultări în contextul noilor taxe vamale impuse de SUA. 'Pregătim primele măsuri pentru protejarea industriei auto din România, în context
Bursa de la București, afectată de războiul tarifelor comerciale ;piața autohtonă rezistă mai bine decât piețe mari (brokeri)
Bursa de la București este afectată de războiul tarifelor comerciale, dar piața autohtonă rezistă mai bine decât piețe mari, susțin brokerii consultați de AGERPRES. 'Piața noastră a rezistat ca de obicei mai bine decât piețele externe, decât piețele mari. Am avut scăderi de 10%, de 7% pe Japonia, în unele momente ch
Odobescu: Peste 200 de firme românești participă la evenimente organizate de parteneri din UE în procesul de reconstrucție a Ucrainei
Peste 200 de firme românești s-au înscris deja și participă la diversele evenimente organizate de parteneri din Uniunea Europeană în procesul de reconstrucție a Ucrainei, a declarat, luni, consilierul prezidențial Luminița Odobescu, la conferința 'Reconstrucția Ucrainei în noua paradigmă transatlantică: Provocări pentru mediul de afaceri european
Barbu: România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova în această etapă crucială a alinierii la standardele europene
România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova, mai ales în această etapă crucială a alinierii la standardele europene, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, după întâlnirea cu omologul său din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, transmis AGERPRES, ministrul Flor
CFR Călători suplimentează numărul de trenuri în minivacanța de 1 Mai, spre litoral
CFR Călători suplimentează numărul de trenuri care vor circula spre și dinspre litoral în minivacanța de 1 Mai, potrivit unui comunicat al companiei, publicat luni pe site. 'Cu prilejul minivacanței de 1 Mai, care prin tradiție este petrecută pe litoralul românesc, CFR Călători va asigura, în perioada 25/26 aprilie - 4/5 mai 2025, î
BNR: Rata anuală a inflației va consemna în trimestrul II din 2025 o creștere moderată
Rata anuală a inflației va consemna în trimestrul al doilea al acestui an o creștere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, ca urmare a efectelor de bază nefavorabile asociate evoluțiilor prețurilor energiei și alimentelor din perioada similară a anului precedent, conform evaluărilor Băncii Naționale a României. 'Potrivit
UNTRR solicită majorarea sumei rambursate pentru acciza suplimentară și prelungirea schemei de ajutor de stat
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Ministerului Finanțelor majorarea sumei rambursate pentru acciza suplimentară la 34 bani/litru și prelungirea schemei de ajutor de stat până la 31 decembrie 2025. Potrivit unui comunicat al UNTRR, remis luni AGERPRES, aceste modificări ale legislației sunt esențiale pentru c
Ambasadorul Ucrainei: Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei
Nu trebuie să așteptăm până la sfârșitul acestui război pentru a ne angaja în reconstrucția Ucrainei, a transmis, luni, ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, oamenilor de afaceri care au participat la conferința 'Reconstrucția Ucrainei în noua paradigmă transatlantică: Provocări pentru mediul de afaceri european în era Trump 2.
Camera de Comerț România-Ucraina salută implicarea Guvernului în reconstrucția Ucrainei alături de mediul de afaceri și societatea civilă
Președintele Camerei Comerț Bilaterale România-Ucraina, Nasty Vlădoiu, a salutat, luni, implicarea Guvernului României în procesul de reconstrucției a Ucrainei printr-un grup de lucru anunțat de către șeful Cancelariei prim-ministrului, Ștefan Radu Oprea, la o nouă conferință pe această temă. Camera de Comerț Bilaterală România - Ucrain
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur
Românii pot investi începând de luni, 7 aprilie, în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,60%, 7,30% și, respectiv, 7,60%, conform unui comunicat de presă al Ministerului de Finanțe. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Titl
Vicepremierul R. Moldova, Doina Nistor: Schimburile comerciale cu România au fost de 7 miliarde de dolari în 2024
Chișinău - Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupașcu, transmite: România deține 21,3% din valoarea totală a comerțului exterior al Republicii Moldova, a declarat, luni, cu prilejul deschiderii Forumului Economic 'Investiții - Dezvoltare - Integrare Europeană' de la Chișinău, vicepremierul moldovean Doina Nistor. Potrivi
BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis luni să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunțat banca centrală. De asemenea, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit l