Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost lansat joi seara în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind configurat pe o creştere economică de 4,3%.

Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 6,5% faţă de 3,5%.

Pe latura ofertei se estimează o îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele, urmărindu-se recuperarea, în mare parte, a scăderilor înregistrate în 2020 ca urmare a crizei sanitare

Conform proiectului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,350 miliarde de lei.

Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).

"În condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale şi bugetare care să permită recuperarea contracţiei economice din anul 2020 şi să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referinţă, fiind conştientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă faţă unor eventuale şocuri viitoare", se menţionează în raport.

Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei, potrivit documentului.

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 acestea vor însuma aproximativ 67,5 miliarde de lei.

"În anul 2021 se constată o îmbunătăţire a structurii cheltuielilor de investiţii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanţare, faţă 2,01% în 2020 şi se observă că finanţarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanţare în anii 2021 şi 2022", se arată în document.

Proiecţia indicatorilor pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului bugetar la 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 şi 2,89% din PIB în 2024.

În ceea ce priveşte deficitul ESA, planificarea bugetară pe anul 2021 şi estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc soldul negativ la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB. Potrivit Ministerului Finanţelor, spre sfârşitul orizontului de prognoză, în anul 2024, deficitul se va încadra în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9%.

Inflaţia media anuală avută în vedere la elaborarea bugetului din acest an este de 2,4%.

Numărul şomerilor este estimat la 310.000 persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar la 3.323 lei. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editori online: Simona Aruştei, Alexandru Cojocaru)

Citeşte şi:

Salariile de bază ale bugetarilor rămân în 2021 la nivelul din decembrie 2020; studenţii beneficiază de 50% reducere la tren