Producţiile de porumb obţinute de România în anii 2017 şi 2018 sunt reale, iar acest lucru a fost transmis în această săptămână în răspunsul formulat Comisiei Europene, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Petre Daea, adăugând că îi invită pe toţi cei care au dubii asupra acestui aspect să vină la recoltat de porumb să vadă cât se obţine.

"Am răspuns Comisiei Europene în această săptămâna că datele iniţiale privind producţiile de porumb obţinute de România în anii 2017 şi 2018 sunt reale. De fiecare dată suntem în corespondenţă cu Comisia Europeană. Este un exerciţiu de rutină şi sunt informaţii pe care le transmitem frecvent şi pe care ne punem de acord în aşa fel încât interpretarea să fie unitară şi cifrele care sunt comunicate de Institutul Naţional de Statistică să confirme realitatea producţiilor din România", a spus Petre Daea.

Comisia Europeană (CE) a cerut recent României să-şi revizuiască cifrele privind producţiile de porumb obţinute în anii 2017 şi 2018, deoarece "încrederea şi siguranţa datelor statistice sunt vitale pentru a asigura transparenţa pieţei". "Există discuţii regulate cu toate statele membre pentru colectarea datelor de producţie în vederea realizării bilanţurilor privind producţia de cereale a Uniunii Europene, iar în cazul României s-a cerut în cadrul acestui exerciţiu de rutină să revizuiască cifrele de producţie pentru recolta de porumb din 2017 şi 2018. Acurateţea, încrederea şi siguranţa datelor statistice sunt vitale pentru a asigura transparenţa pieţei şi a permite operatorilor de pe piaţa unică să ia decizii corecte de producţie şi investiţii", au subliniat surse din cadrul CE la solicitarea AGERPRES.

În ceea ce priveşte modul de raportare a producţiilor obţinute la nivel naţional, ministrul Agriculturii a explicat că aceste cifre sunt culese direct de la fermieri, care sunt chestionaţi de două ori pe an cu privire la suprafaţa cultivată şi la producţiile obţinute la hectar pe baza formularelor AGR 2A şi AGR 2B.

"Cifrele acestea sunt culese pe baza formularelor AGR 2A şi AGR 2B. În primul formular sunt date statistice culese de INS, la fiecare producător din România, în care se consemnează suprafaţa care a fost însămânţată până la data de 15 iunie. Aceste suprafeţe care rezultă din centralizare se confruntă cu cele de la APIA privind subvenţiile. AGR 2B se face în toamnă şi acolo se înscriu producţiile obţinute pe suprafeţele declarate până la 15 iunie. Deci toate informaţiile privind producţiile din România sunt pe dări de seamă statistice, luate sub semnătură de la producătorii din România. Nu este vorba de estimări", a subliniat Petre Daea.

Potrivit surse citate, cele două formulare se completează atât de producătorii mari cât şi de către cei mai mici, care deţin suprafeţe importante pe care le cultivă cu porumb pentru hrana animalelor din gospodăriile proprii, respectiv pentru autoconsum.

"Şi informaţiile de la producătorii mai mici se centralizează la nivelul ţării. Sunt suprafeţe mici, dar importante, pentru că fiecare dintre cei 3,5 milioane de producători câţi sunt în România cultivă o anumită suprafaţă pentru consumul propriu, pentru a da la animale şi păsări. Este autoconsumul. Nu este o gospodărie în România care să nu cultive porumb pentru creşterea păsărilor din curtea respectivă. Lucrurile acestea sunt din domeniul evidenţei", a menţionat şeful MADR.

Corelarea datelor de producţie se face şi cu ajutorul sondajului RICA - Reţeaua de informaţii contabile agricole - la nivelul tuturor ţărilor UE, care are rolul de a măsura veniturile exploataţiilor agricole europene şi a furniza analize financiare.

Daea a subliniat că în solicitarea Comisiei Europene de revizuire a producţiei porumb se făcea referire la anumite estimări, dar în perioada de vegetaţie a culturii agricole. Aceste estimări arătau că producţia de porumb din 2018 ar putea ajunge la circa 14 milioane de tone, însă la finalul recoltatului, România a raportat o producţie de porumb de peste 18 milioane de tone, ocupând primul loc în Uniunea Europeană.

"Comisia a făcut o interpretare privind estimările la o anumită perioadă, estimări făcute în vegetaţie. Evident că în timpul vegetaţiei se face o serie întreagă de estimări, dar datele care rezultă după culesul recoltei şi înmagazinarea acesteia sunt datele reale, care confirmă producţia pe care a obţinut-o România. Este adevărat că între aceste date şi altele care justifică stocurile care au rămas de la un an la altul există o distanţă de comunicare şi anume: dacă pentru producţia de porumb din 2018 sunt trecute în cele două formulare, AGR 2A şi AGR 2B, suprafaţa şi producţia, stocurile se comunică la finele anului anului 2019 de către INS, iar aceste cifre justifică balanţa produsului respectiv, nu producţia ca atare", a explicat oficialul MADR.

În opinia sa, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România a evidenţiat faptul că în cazul utilizării hibrizilor performanţi se poate obţine o creştere a producţiei totale de peste 26,2%. Exemplificând, anul trecut în judeţul Brăila, la producţia medie de porumb, datele INS au arătat 8.177 kg/ha, iar prin testarea hibrizilor respectivi media a fost cuprinsă între 12.600 şi 13.500 kg/ha, conform asociaţiei. Astfel de producţii s-au obţinut nu numai în judeţul Brăila, ci şi în Constanţa, Ialomiţa, Teleorman, Dolj şi Olt.

De asemenea, pentru a susţine veridicitatea cifrelor anunţate, ministrul a argumentat şi prin faptul că porumbul este unul dintre produsele cele mai importante la export.

"Se poate constata că exportul de porumb în România a crescut de la un an la altul. În total, anul trecut şi în prima parte a acestui an, s-au exportat 14,954 milioane de tone din producţia vegetală, din care cereale - 11,904 milioane tone, iar oleaginoase (floarea soarelui şi rapiţă) - 3,049 milioane de tone . Din aproape 12 milioane de tone de cereale exportate, porumbul a reprezentat 6,458 milioane de tone. S-a exportat aproape jumătate din producţia vegetală", a explicat ministrul.

Daea a lansat şi o invitaţie, nu doar reprezentaţilor Comisiei Europene ci şi presei, de a veni la recoltat de porumb, dacă sunt semne de întrebare în ceea ce priveşte realizarea producţiei, datorită faptului ca "aceasta este de domeniul evidenţei.

"Cu acest răspuns am făcut şi o invitaţie Comisiei Europene de a participa la recoltarea producţiilor din România, dacă sunt semne de întrebare. Invităm pe toată lumea, inclusiv presa, să vină la recoltat de porumb, toţi cei care au dubii asupra acestui aspect să vină să vadă cât se obţine, să vadă care e producţia, să vadă că aceste cifre sunt reale şi nu sunt deformate", a adăugat Petre Daea.

Şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din Romania (APPR) afirmă că informaţiile privind producţia din fermele comerciale sunt corecte, sporul de producţie şi stabilitatea acesteia datorându-se progresului tehnologic în sine şi faptului că fermierii reuşesc să aibă tot mai mult acces la el, capitalizând sprijinul acordat prin politica agricolă comună (PAC) de peste un deceniu. De fapt, APPR arată că INS face o cercetare exhaustivă colectând date de producţie de la fermele comerciale.

"Rămâne în discuţie cum ar afecta media naţională fermele mici, care în cele mai multe cazuri nu utilizează sămânţa certificată (circa 30% din suprafaţă fiind cultivată în România cu sămânţă Ťsalvatăť)", spun reprezentanţii asociaţiei într-un răspuns transmis la solicitarea AGERPRES.

Asociaţia Producătorilor de Porumb din Romania precizează că nu are posibilitatea de a face o cercetare exhaustivă, nici măcar pe un eşantion reprezentativ pentru producţia comercială de porumb, dar confirmă că investiţiile din ultimii ani făcute de fermieri în genetica de calitate şi într-un mix tehnologic adecvat au dus la salturi evidente în producţie şi au făcut-o mai puţin vulnerabilă la factorii climatici. În plus, ultimii trei ani au fost foarte favorabili culturii de porumb, atât climatic, cât şi economic (preţuri mondiale în ascensiune, creşterea consumului pe piaţa UE).
.
"Asociaţia testează în condiţii de câmp hibrizii cei mai cultivaţi în România, în diferite zone ale ţării, pe microparcele, iar rezultatele acestei activităţi sunt publicate anual (...) Rezultatele din testări nu pot fi extrapolate la scara întregii ţări, deoarece cultura comercială la scara mare are specificul ei", au adăugat reprezentanţii asociaţiei.

În anul 2018, România a înregistrat o recoltă totală de cereale de aproximativ 32 de milioane de tone, clasându-se pe locul trei în Uniunea Europeană (UE), după Franţa şi Germania. În 2017, recolta totală de cereale anunţată de autorităţi a fost de aproape 27 de milioane de tone.

La porumb boabe, România s-a clasat pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE în 2018, cu o recoltă totală de peste 18 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar. În 2017, recolta de porumb boabe a fost de 14,5 milioane de tone cu o medie de aproape 6 tone la hectar.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Petre Daea: 2019 va fi al treilea an consecutiv bun în agricultură