Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la conferinţa "Politici fiscale pentru restructurarea financiară şi susţinerea mediului de afaceri".

Potrivit acestuia, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

"Este vorba de un cadru legislativ care propune un plafon de un milion de lei împărţit între persoane fizice şi persoane juridice. Această viitoare ordonanţă se referă la măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eşalonată şi supraveghere fiscală din partea ANAF-ului pe perioada acestei înlesniri. Cu alte cuvinte, oarecum sunt similare procedurile din zona de insolvenţă, să spunem, ca plan de restructurare pe baza căruia se ia decizia, în baza solicitării acelei companii, că nu e obligaţie, este doar un cadru legal. Pe baza acestui cadru, compania respectivă poate face o astfel de solicitare, prezintă un astfel de plan de restructurare care se face de o persoană autorizată, exact ca şi în cazul, să spun aşa, insolvenţei, dacă nu mă înşel, şi se face această eşalonare a obligaţiilor la plata accesoriilor şi se poate chiar reduce până la jumătate din principal, 30, 40, 50%, sunt mai multe propuneri", a spus Eugen Teodorovici.

Ministrul a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii.

"În primul rând, această restructurare financiară. Să ştiţi că aici am mai spus-o, o repet ca să fie foarte clar, s-a pornit ideea de la companiile de stat, cele cu foarte mari probleme şi care nu cred că au altă soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm acestor companii, dar în acelaşi timp este corect să aplicăm un astfel de regim şi companiilor private şi companiilor de stat", a afirmat el.

Şeful de la Finanţe a atras atenţia că restructurarea financiară nu reprezintă o amnistie fiscală, iar modul în care se va realiza va fi pus pe pagina de internet a ministerului, respectiv ordonanţa de urgenţă şi nota de fundamentare care o însoţeşte.

De asemenea, marţi vor fi prezentate o serie de modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, propuneri discutate încă de anul trecut cu mediul de afaceri.

"Sunt modificări propuse, solicitate de mediul de afaceri, adică menite să ducă la simplificare şi de proceduri şi de costuri şi la o flexibilizare a activităţii economice", a susţinut ministrul.

În ceea ce priveşte prima măsură, respectiv de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii cu datorii mai mari de un milion lei, obiectivul îl constituie crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.

Scopul măsurii îl constituie revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate consta în una sau mai multe măsuri, iar una dintre acestea trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele: plata eşalonată a obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală; stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală; anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.

Totodată, ministrul Finanţelor a prezentat şi o situaţie a contribuabililor persoane juridice cu datorii de peste un milion de lei. Potrivit datelor MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte anularea accesoriilor în cazul datoriilor de sub un milion lei dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019, din prezentarea făcută de ministru rezultă că anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, se realizează cu următoarele condiţii: stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019; depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal; depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

În plus, o situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la finalul anului trecut, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, edittor online: Gabriela Badea)