Un procent de 29,2% din populația Uniunii Europene nu a putut face față unor cheltuielilor financiare neprevăzute în anul 2025, în scădere ușoară față de 30% în 2024, și un declin de 8,2 puncte procentuale față de situația din anul 2015, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În rândul statelor membre, insecuritatea economică, măsurată prin ponderea populației care nu poate face față unor cheltuieli financiare neprevăzute, a fost cel mai frecvent întâlnită în Grecia (50,5%), Letonia (43,7%), Bulgaria (42,4%), Lituania (41,1%) și România (37,8%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi au fost înregistrate în Țările de Jos (15,3%), Malta și Cehia (ambele cu 18,7%), unde mai puțin de o cincime din populație nu a putut face față unor cheltuieli neprevăzute.

Capacitatea de a face față unor evenimente neprevăzute poate contribui la un sentiment de siguranță și, prin urmare, poate influența calitatea vieții.

După ce a atins un vârf de 40% în anul 2012, în urma crizei financiare și economice globale, ponderea persoanelor care nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute a scăzut în anii următori, ajungând la 30,8% în 2019. În 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID-19, a crescut la 32,5%, după care a fluctuat, pentru ca în anul 2025 să scadă până la 29,2%.

În 2025, restanțele la plata creditelor ipotecare sau a chiriei au fost cel mai frecvente în Grecia, unde 10,6% din populația totală a raportat existența unor astfel de restanțe. În 15 state membre UE, această pondere a fost de 2% sau mai mică, cele mai scăzute niveluri fiind înregistrate în Croația (0,3%), România (0,5%) și Polonia (0,6%). Eurostat precizează că nivelurile scăzute ale restanțelor la creditele ipotecare sau la chirie pot reflecta, parțial, ponderea relativ mică a populației care deține un credit ipotecar sau care locuiește în locuințe închiriate în anumite țări, ceea ce limitează proporția persoanelor care pot fi afectate. De exemplu, în 2025, proprietarii de locuințe cu credit ipotecar au reprezentat doar 1,1% din populația totală în România, 1,7% în Bulgaria și 7,8% în Croația. Această situație contrastează cu ponderile mult mai ridicate înregistrate în Țările de Jos (57,9%), Suedia (48,8%) și Danemarca (45,5%).

Dacă se utilizează un indicator mai larg al restanțelor, care include atât restanțele la creditele ipotecare sau chiria, cât și facturile restante la utilități și plățile pentru bunuri achiziționate în rate, dar exclude descoperirile de cont, cardurile de credit și împrumuturile informale, ponderea persoanelor afectate în UE a fost de 9,2% în anul 2025. În rândul statelor membre, 41,8% dintre persoanele din Grecia se aflau în această situație, fiind urmate de 18,5% în România și 18,2% în Bulgaria. În schimb, 19 dintre cele 27 de țări ale UE au înregistrat ponderi sub 10%. Cele mai scăzute procente au fost consemnate în Cehia (3,3%) și Țările de Jos (3,5%).

În 2025, unele țări cu ponderi reduse ale populației care înregistrează restanțe la creditele ipotecare sau chirii, precum Croația, România, Bulgaria, Ungaria și Letonia, au fost mult mai afectate atunci când s-a luat în calcul indicatorul mai larg. Ponderile au fost de 18,2% (față de 0,8% în Bulgaria), 18,5% (față de 0,5% în România), 8% (față de 0,3% în Croația), 8,6% (față de 0,7% în Ungaria) și 6,6% (față de 1,6% în Letonia). Prin urmare, în aceste țări, majoritatea persoanelor care au raportat restanțe se aflau în această situație din cauza facturilor neplătite la utilități sau a plăților restante pentru bunuri achiziționate în rate, și nu din cauza neplății creditele ipotecare sau chiriilor. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)