România și alte 15 țări europene cer mai multe fonduri pentru PAC și Politica de Coeziune
România și alte 15 țări membre ale Uniunii Europene au solicitat mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar și, totodată, au susținut că o abordare mai graduală a rambursării datoriei actuale și emiterea de noi obligațiuni ar trebui considerate drept 'opțiuni viabile', transmite EFE.
Aceste idei au fost exprimate într-o scrisoare comună a unui grup de șaisprezece state membre care se autointitulează 'Prietenii Coeziunii', care include Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia.
În acest document, publicat în aceeași zi în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, semnatarii subliniază că, în conformitate cu propunerea Comisiei, fondurile pentru agricultură, pescuit și regionale sunt singurele capitole care vor fi vizate de reduceri, în ciuda creșterii generale a bugetului european.
Prin urmare, cele 16 țări solicită o 'creștere a alocațiilor bugetare pentru statele membre' în proiectul de buget, pe care capitalele naționale trebuie să îl împartă între Politica Agricolă Comună (PAC), programele de coeziune și pescuit, printre alte priorități. Mai mult, aceste șaisprezece țări susțin că aceste politici 'contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE și sunt programele cu cea mai mare vizibilitate' pentru cetățenii blocului comunitar.
În ceea ce privește finanțarea, Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discuții cu privire la noi surse de venituri care să atenueze presiunea asupra bugetelor statelor membre, adăugând că orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, directe și neregresive. În acest sens, semnatarii pledează pentru refinanțarea datoriilor contractate în cadrul fondului de redresare (aproximativ 25 de miliarde de euro anual) pentru a face rambursarea mai graduală și sugerează emiterea de noi datorii comune.
Acestea ar trebui să fie 'opțiuni viabile pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene esențiale pentru autonomia strategică pe termen lung', subliniază semnatarii.
Într-o declarație adresată presei înainte de a participa la reuniune, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro, a declarat că este conștient de faptul că 'multe state membre' care au semnat scrisoarea au depus 'eforturi' pentru a încorpora ideile de 'rambursare graduală' și datorie comună, subliniind în același timp că 'este clar că acesta este răspunsul la poziționarea CFM la nivelul de ambiție de care are nevoie UE'.
Per total, Sampedro a considerat poziția comună exprimată de aceste șaisprezece țări drept o 'declarație foarte ambițioasă' privind modul în care blocul trebuie să fie 'capabil să finanțeze bunurile publice europene', printre care a menționat securitatea și apărarea, dar și 'tripla' tranziție verde, digitală și socială. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mercosur: Repartizarea cotelor de export avantajoase către UE se lasă așteptată
Țările din Mercosur, reunite miercuri la Montevideo, nu au reușit să își împartă cotele de export către Uniunea Europeană (UE) cu taxe vamale preferențiale, în cadrul recentului acord comercial dintre cele două blocuri, notează AFP. Tratatul, rezultatul a peste 25 de ani de negocieri dificile, urmează să creeze una dintre cel
SUA250/ Statele Unite scot la vânzare monede aniversare cu chipul lui Trump
Monetăria americană a pus în vânzare miercuri monede aniversare de un dolar inscripționate cu chipul actualului președinte Donald Trump, cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la independența SUA, relatează agenția EFE. Instituția a anunțat pe rețelele de socializare că monedele sunt în prezent disponibile pentru colecțio
BTA: Alimentele, locuința și transportul reprezentau 46,5% din cheltuielile gospodăriilor din Bulgaria în ianuarie, față de 46% în UE
În luna ianuarie 2026, aproape jumătate (46,5%) din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor din Bulgaria au fost alocate pentru trei categorii: alimente și băuturi non-alcoolice; locuință, apă, energie și transport, ponderea fiind aproximativ aceeași cu media UE (46%), conform datelor publicate miercuri pe site-ul Oficiului European de Statistică (Euros
Banca Centrală din Țările de Jos a transferat 86 de tone de aur din SUA și Canada în Marea Britanie
Banca Centrală din Țările de Jos (DNB) a anunțat miercuri că a transferat 86 de tone din rezervele sale de aur din Statele Unite și Canada spre Londra (Marea Britanie), invocând ''instabilitatea geopolitică crescută'', informează AFP. În perioada martie-august 2026, aproximativ 86 de tone de aur au fost mutate din N
Canicula și seceta vor șterge 0,1% din PIB-ul Franței în acest an
Valurile de căldură și seceta care au lovit Franța în acest an vor diminua Produsul Intern Brut cu 0,1 puncte procentuale, în principal ca urmare a scăderii producției agricole, a estimat miercuri Ministerul Economiei și Finanțelor, informează AFP. Calculele specialiștilor de la Ministerul Economiei și Finanțelor arată că valurile
Șocurile climatice afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria și România (Reuters)
Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est ceea ce odată era o secetă ocazională a devenit o amenințare periodică, valurile de căldură record și deficitul cronic de apă diminuează recoltele la porumb, forțând unii fermieri să abandoneze această cultură și remodelând o regiune considerată mult timp drept un pilon al producției europene de cereale, tran
Canadienii rup legăturile cu tot ce are legătură cu SUA
Ultimele acțiuni ale președintelui SUA, Donald Trump, de la impunerea de noi tarife vamale asupra mărfurilor din Canada și până la semnarea unui ordin executiv care redenumește Lacul Ontario drept 'Lacul A
Ungaria intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc 3,1 milioane de dolari
Guvernul de la Budapesta intenționează să introducă un impozit pe avere pentru activele care depășesc un miliard de forinți (3,1 milioane de dolari), potrivit unui oficial de rang înalt, care a reafirmat intenția premierului Peter Magyar de a majora taxele pentru cei mai bogați, transmite Bloomberg. 'Impozitul pe avere va fi o piatră de hotar', a
Războiul din Iran a dus prețul gazelor în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani
Prețul gazelor naturale cu livrare peste o lună pe bursa olandeză TTF, locul unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, a urcat miercuri la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, impulsionat de reluarea atacurilor aeriene dintre Iran și Statele Unite, ceea ce complică reumplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă, transmite AFP.
Campania de 40 de zile a Ucrainei a costat Rusia 1% din PIB, spune Putin
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut că atacurile ucrainene au provocat Rusiei pagube echivalente cu aproximativ 1% din Produsul său Intern Brut pe parcursul campaniei de 40 de zile ordonată de președintele Volodimir Zelenski, transmite Bloomberg. 'Cred că ne-au provocat pagube reale', le-a spus Putin reporterilor la o conferință de presă de ma
Șefa FMI avertizează că șocul energetic nu s-a terminat
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marți, la încheierea reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, că șocul energetic rezultat din închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat încă și că dezvoltarea inteligenței artificiale majorează cererea de energie, transmite EFE. 'S
Grupul de la Vișegrad cere mai mult dialog cu China
Miniștrii de externe din patru țări fost comuniste din Europa Centrală au făcut marți apel pentru implicarea Chinei în vederea obținerii unei stabilități mai mari în regiunea indo-pacifică după o întâlnire la Bratislava cu ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi, informează EFE. 'Am subliniat necesitatea unui dialog continuu
Industria textilă europeană solicită o 'taxă de manipulare' de 10 euro per colet
Principalele confederații europene din sectorul textilelor au solicitat, marți, Comisiei Europene să stabilească la 10 euro per colet viitoarea taxă de manipulare pe care intenționează să o introducă pentru coletele mici, care provin în principal din China, informează AFP. Uniunea Europeană ia măsuri drastice împotriva platformelor
Bulgaria: Centrala nucleară Kozlodui revine la funcționarea normală, după ce Dunărea a crescut cu 15 cm la Ruse
Centrala nucleară de la Kozlodui, singura centrală atomoelectrică a Bulgariei și care furnizează aproape o treime din energia electrică a acestei țări, a început marți revenirea treptată la capacitatea normală, redusă luna trecută ca urmare a scăderii nivelului Dunării, relatează agenția EFE, citând un comunicat emis de autorități. Unul din cele do
Rusia se așteaptă în 2026 la cea mai mică producție de petrol din ultimii 17 ani
Autoritățile ruse și-au revizuit, în jos, estimările privind producția de petrol din acest an, care ar urma să atingă cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani, precum prognozele privind exporturile de combustibili pentru 2026 și 2027 din cauza războiului cu Ucraina, conform unor documente guvernamentale consultate de Reuters. Potrivit noi