Oficiali de rang înalt în domeniul financiar din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna următoare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat economiei mondiale un al treilea șoc major după pandemia de COVID și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, transmite Reuters.

În ultimele zile, mai mulți oficiali de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au avertizat că își vor revizui, în jos, previziunile privind creșterea economică globală dar își vor majora previziunile privind avansul inflației ca urmare a războiului, avertizând că piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cel mai afectate de creșterea prețurilor la energie și întreruperea aprovizionării.

Înainte de izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, ambele instituții se așteptau să își îmbunătățească previziunile, având în vedere rezistența economiei globale, chiar și în urma tarifelor vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Însă războiul din Iran a produs o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și combaterea inflației.

Acum scenariul de bază al Băncii Mondiale arată spre o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie, dar avertizează că această cifră va scădea până la 2,6% dacă războiul durează mai mult. Inflația în aceste țări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, în creștere față de estimarea anterioară de 3%, și ar putea crește până la 6,7% în cel mai rău caz.

De asemenea, FMI a avertizat săptămâna trecută că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte necesare acum.

FMI și Banca Mondială se grăbesc să răspundă la ultima criză și să sprijine țările vulnerabile într-un moment în care nivelurile datoriei publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse la presiuni. FMI se așteaptă la cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. La rândul său, Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă va fi necesar.

Însă economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze doar măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari pentru cetățenii lor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. 'Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut', a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, pentru Reuters, lăudând eforturile depuse pentru controalele fiscale și monetare care au ajutat economiile să treacă prin furtunile anterioare. 'Dar acesta este un șoc la adresa sistemului', a avertizat Ajay Banga.

Sarcina cu care se confruntă acum țările lumii este acea de a reuși să creeze un echilibru dificil între gestionarea inflației, ținând cont în același timp de creșterea economică și de provocarea pe termen lung de a crea suficiente locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor ajunge la vârsta activă în țările în curs de dezvoltare până în 2035.

De asemenea, FMI și Banca Mondială se confruntă cu un peisaj global mult diferit, cu tensiuni ridicate între Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, iar Grupul celor 20 de mari economii întârzie să vină cu un răspuns coordonat.

Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, și care acum lucrează la Centrul pentru Dezvoltare Globală, a declarat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în criză cu o situație mai proastă decât acum câțiva ani, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. 'Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească cu adevărat modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom asista la mai multe șocuri globale. Nu le putem cere să sacrifice creșterea și dezvoltarea de dragul refacerii rezervelor', a spus Svenstrup. Aceasta a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi. 'Probabil că este nevoie de mai mult sprijin financiar din partea (instituțiilor financiare internaționale), dar acesta trebuie să fie accesibil și trebuie să fie în contextul programelor de reformă și, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor', a spus Svenstrup. AGERPRES/(AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Adrian Dădârlat)