Comisia Europeană a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și de ocupare a forței de muncă pentru stimularea competitivității, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Într-un mediu geopolitic din ce în ce mai dificil, Comisia solicită acțiuni coordonate pentru a consolida productivitatea, inovarea și investițiile, în conformitate cu Busola pentru competitivitate. Pachetul de toamnă lansează ciclul semestrului european 2026, care își va îmbunătăți baza analitică, va consolida dialogul dintre statele membre și părțile interesate și va consolida accentul pus pe punerea în aplicare.

Pachetul de primăvară al semestrului european 2026 va oferi recomandări de politică pentru a aborda principalele provocări specifice fiecărei țări identificate în rapoartele de țară, pe baza unui set cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2025.

Acest pachet se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2025, care arată că economia UE rămâne rezilientă, cu o creștere moderată, determinată în principal de o cerere internă robustă și de investiții solide, de o piață solidă a forței de muncă și de reducerea inflației. În același timp, UE se confruntă cu mai multe vulnerabilități strategice și continuă să se confrunte cu provocări structurale, printre care productivitatea scăzută, presiunile demografice și cererile tot mai mari asupra finanțelor publice legate de apărare și de tranziția către o economie decarbonizată și digitală. Consolidarea competitivității și menținerea unor finanțe publice solide vor fi, prin urmare, esențiale pentru deblocarea potențialului de creștere al Europei și pentru garantarea stabilității.

Semestrul este consolidat printr-o nouă recomandare a UE-27 privind capitalul uman, având în vedere necesitatea urgentă de a crește productivitatea, de a stimula talentele și de a dezvolta o piață a forței de muncă adaptată exigențelor viitorului.

În cadrul acestui pachet privind semestrul european, Comisia a evaluat respectarea de către toate statele membre a cadrului bugetar al UE și a oferit orientări pentru a se asigura că politica lor bugetară din 2026 este aliniată la recomandările relevante ale Consiliului: fie cele care aprobă planurile pe termen mediu ale statelor membre, fie, în cazul statelor membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive (PDE), recomandările menite să pună capăt PDE.

Evaluarea Executivului comunitar se axează pe creșterea cheltuielilor nete, indicatorul operațional unic din cadrul de guvernanță economică reformat. Pentru cele 16 state membre pentru care Consiliul a activat clauza derogatorie națională, evaluarea ia în considerare flexibilitatea pentru creșterea cheltuielilor de apărare.

Comisia a adoptat avize privind proiectele de planuri bugetare (PPB) pentru 2026 ale 17 state membre din zona euro. Astfel, 12 proiecte de planuri bugetare sunt evaluate ca fiind conforme și, prin urmare, statele membre sunt invitate să continue punerea în aplicare a politicilor bugetare în 2026, conform planificării: Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia. Alte trei proiecte de planuri bugetare sunt evaluate ca prezentând un risc de neconformitate și, prin urmare, statele membre sunt invitate să ia măsurile necesare în cadrul procesului lor bugetar național pentru a se asigura că politica bugetară din 2026 este conformă cu recomandarea Consiliului: Croația, Lituania și Slovenia. De asemenea, două proiecte de planuri bugetare sunt evaluate ca prezentând un risc de neconformitate semnificativă și, prin urmare, statele membre sunt invitate să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că politica bugetară din 2026 este conformă cu recomandarea Consiliului: Malta și Țările de Jos.

Comisia a evaluat, de asemenea, evoluțiile și perspectivele bugetare din celelalte state membre. Astfel, șapte state membre sunt evaluate ca fiind conforme: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Suedia, Polonia, și România, în timp ce trei țări membre sunt evaluate ca fiind expuse riscului de neconformitate: Bulgaria, Ungaria, și Spania.

Pentru cele nouă state membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România, și Slovacia, procedura este suspendată. Concret, aceasta înseamnă că nu se iau alte măsuri procedurale în această etapă, dar că procedura în curs rămâne deschisă (și anume, deficitul nu a fost adus în mod durabil sub 3 % din PIB), iar statele membre rămân obligate să respecte recomandarea respectivă a Consiliului. Comisia va reevalua situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele privind execuția pentru 2025.

De asemenea, Comisia a pregătit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat pentru două state membre, Germania și Finlanda. Având în vedere evaluarea cuprinsă în raport, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive este justificată pentru Finlanda. Prin urmare, după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune Consiliului deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Finlanda și de a propune Consiliului o recomandare de a pune capăt situației de deficit excesiv.

Executivul comunitar invită statele membre din zona euro să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice prin respectarea traiectoriilor cheltuielilor nete recomandate de Consiliu, inclusiv, după caz, a flexibilității acordate cheltuielilor pentru apărare. Acest lucru ar conduce la o orientare bugetară în general neutră în 2026 pentru zona euro. Statelor membre li se recomandă, de asemenea, să reprioritizeze bugetele pentru a ține seama de cheltuielile necesare pentru investiții strategice.

De asemenea, solicită statele membre din zona euro să abordeze blocajele din industria apărării și să promoveze achizițiile publice comune și să finalizeze punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență până la 31 august 2026, asigurând absorbția deplină a fondurilor UE.

În plus, Executivul comunitar invită statele membre din zona euro să consolideze piețele forței de muncă prin stimularea competențelor, îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, creșterea participării, sprijinirea calității locurilor de muncă și abordarea sărăciei și a accesibilității locuințelor, asigurând, în același timp, alinierea creșterii salariilor la productivitate, și să promoveze investițiile în inovare și în sectoarele strategice, precum și să îmbunătățească funcționarea pieței unice prin simplificarea reglementărilor și eliminarea barierelor, pentru a spori eficiența și amploarea.

Țările membre din zona euro ar trebui să ia măsuri pentru a dezvolta o uniune europeană a economiilor și a investițiilor pentru a mobiliza capital, a promova crearea unei monede euro digitale, a consolida rolul internațional al monedei și a monitoriza riscurile la adresa stabilității macrofinanciare, consideră Comisia.

Pentru prima dată, Comisia a propus o recomandare a Consiliului privind capitalul uman. Noua recomandare se adresează tuturor celor 27 de state membre și solicită acțiuni urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman care pot afecta competitivitatea.

Prin urmare, recomandarea invită statele membre să acorde prioritate educației și competențelor necesare în sectoarele strategice pentru economia UE, de la tranziția curată, economia circulară și decarbonizarea industrială, sănătate și biotehnologie, agricultură și bioeconomie, la industria apărării și spațiu. Astfel, CE solicită programe mai puternice în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM).

Forul european cere, totodată, inversarea tendinței negative în ceea ce privește competențele de bază susținând că acest lucru este esențial pentru a dezvolta o forță de muncă viitoare cu baze solide pentru a lucra și a fi instruiți în noi tehnologii și industrii competitive.

Investițiile reprezintă o responsabilitate comună atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile publice. Recomandarea solicită ca mobilizarea publică și privată a resurselor să fie investită în oameni. Acest lucru este în beneficiul societății, al afacerilor și al oamenilor deopotrivă, a informat Comisia Europeană.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument anual de examinare al UE pentru a facilita identificarea timpurie a potențialelor dezechilibre macroeconomice care pot afecta economia fiecărui stat membru, a zonei euro sau a UE în ansamblu. Acesta identifică statele membre care au nevoie de bilanțuri aprofundate pentru a evalua dacă sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică. RMA este punctul de plecare al ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM).

Raportul privind mecanismul de alertă din acest an solicită să se pregătească bilanțuri aprofundate pentru cele șapte state membre identificate deja în ciclul anual precedent ca fiind afectate de dezechilibre: Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Slovacia, Suedia, precum și pentru România, care a fost evaluată ca având dezechilibre excesive în 2025.

Evaluările vor avea loc în prima jumătate a anului 2026, iar deciziile Comisiei privind dezechilibrele vor fi prezentate ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european.

De asemenea, Raportul macroeconomic european nou introdus în acest ciclu al semestrului european stă atât la baza Recomandării privind zona euro, cât și a Raportului privind mecanismul de alertă. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra economiilor zonei euro și ale UE într-un mediu global aflat în evoluție rapidă, analizând principalele riscuri și oportunități. Domeniile principale de interes includ provocările în materie de productivitate, vulnerabilitățile din cadrul UE și acțiunile de consolidare a competitivității pe termen lung a Europei prin stimularea inovării, aprofundarea pieței unice și mobilizarea investițiilor private.

Raportul analizează, de asemenea, rata ridicată de economisire a Europei în contextul piețelor de capital fragmentate și beneficiile potențiale ale unei uniuni a economiilor și investițiilor pentru a canaliza capitalul într-un mod mai eficace în cadrul Uniunii. În plus, raportul analizează impactul macroeconomic al creșterii cheltuielilor pentru apărare și analizează impactul diferitelor tipuri de cheltuieli pentru apărare. Raportul explorează în continuare modalități de consolidare a capacității industriale a Europei, de exemplu prin achiziții publice coordonate.

Comisia a publicat rapoarte de supraveghere ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia, evaluând situația economică, bugetară și financiară a acestora, cu accent pe capacitatea lor de rambursare în urma programelor lor de asistență financiară. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și onora datoriile.

Propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă arată că piețele forței de muncă rămân, în general, solide. Cu toate acestea, mai multe deficiențe structurale prezintă un risc pentru competitivitatea globală a UE și pentru coeziunea socială. Printre acestea se numără productivitatea muncii, care înregistrează o creștere lentă, și deficitul considerabil de forță de muncă și de competențe.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă include prima etapă a analizei de țară a cadrului de convergență socială, pe baza tabloului de bord social. Analiza identifică riscurile la adresa convergenței sociale ascendente în nouă state membre care sunt identificate pentru o analiză mai aprofundată în primăvara anului 2026: Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Lituania, Lativa, Luxemburg, România și Finlanda.

Eurogrupul și Consiliul vor discuta acum documentele prezentate în pachetul de toamnă al semestrului european, în vederea aprobării orientărilor oferite.

'Competitivitatea are nevoie de capital uman - aici suntem prea lenți si prea incrementali în comparație cu viteza schimbărilor tehnologice. Noua noastră recomandare privind capitalul uman în UE-27 aduce această chestiune - care necesită acțiuni urgente - la masa de discuții nu numai a miniștrilor educației și ocupării forței de muncă, ci și a miniștrilor de finanțe și a prim-miniștrilor. Competitivitatea înseamnă utilizarea forței noastre de muncă, creșterea și păstrarea talentelor noastre și asigurarea faptului că politicile de educație și formare răspund nevoilor de astăzi și de mâine. Aceasta este singura modalitate prin care UE își poate spori productivitatea și poate menține creșterea economică și bunăstarea uniunii noastre. Responsabilitatea este comună - UE, autoritățile naționale și întreprinderile; să ne unim resursele și să accelerăm împreună', a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)