Prețurile la unt sunt aproape de maximele istorice în cea mai mare parte a lumii, din cauza mai multor factori precum provocările cu care se confruntă fermierii din Franța până în Noua Zeelandă, modificarea gusturilor consumatorilor din Asia care stimulează cererea globală de unt și deciziile comerciale ale procesatorilor de lactate care își apără rentabilitatea, transmite Bloomberg.

Rezultatul final este acela al mai multor presiuni pe partea de costuri pentru produsele alimentare favorite ale consumatorilor.

'Atunci când trebuie să schimbăm furnizorul, vedem care este diferența', spune Robin Orsoni, operator comercial la lanțul de patiserii pariziene Mamiche. Potrivit acestuia, alți furnizori de unt percep prețuri cu 25% până la 30% mai mari, însă Mamiche a decis să absoarbă costurile 'pentru că vrem să ne facem clienții fericiți, avem nevoie de unt'.

Aproximativ 70% din untul exportat la nivel mondial provine din două locuri: Europa și Noua Zeelandă. Fiecare dintre aceste regiuni a început anul 2025 cu stocuri foarte mici de unt, iar această situație a dus la creșterea prețurilor la un nivel-record, susține Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Rădăcina acestei crize datează din 2022, când prețurile laptelui în Europa au atins vârful, după ce inflația și prețurile la carburanți i-au lovit din plin pe fermieri, ceea ce i-a făcut pe procesatorii de lactate să caute cea mai bună modalitate pentru a-și maximiza profiturile.

Untul se obține prin scoaterea smântânii din laptele crud și baterea acesteia. La finalul procesului rămâne unt și lapte bătut, acesta din urmă 'având unele utilizări industriale, dar sunt relativ limitate', spune Monika Tothova, economist la FAO. În schimb, 'dacă faci brânză, procesezi întregul volum de lapte', precizează Tothova. Chiar și produsul secundar rezultat în urma fabricării brânzeturilor, numit zer, este foarte solicitat de către producătorii de alimente pentru aromă și nutriție sau de către pasionații de săli de sport pentru a-și asigura un aport de proteine.

Procesatorii de lactate din UE au început să producă din ce în ce mai multă brânză. În consecință, producția de unt a blocului comunitar a scăzut constant și Departamentul american al Agriculturii (USDA) se așteaptă să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, în acest sezon.

În Noua Zeelandă, un mare exportator de lactate și țara responsabilă pentru 2,5% din oferta mondială de lapte, producția de unt nu a revenit încă la nivelul de dinainte de pandemie, fluctuând în jurul a aproximativ 500.000 de tone pe an, începând din 2020. Însă, tocmai când untul nu mai este preferat de procesatorii de lactate, consumatorii, în special cei din Asia, au început să își dezvolte un apetit pentru el.

Consumul mondial de unt este așteptat să înregistreze o creștere de 2,7%, în 2025, depășind producția, potrivit USDA. În China, cererea a crescut deja cu 6% în decursul unui singur an. În Taiwan consumul a crescut cu 4%, între 2024 și 2025, în timp ce în India, cel mai mare consumator mondial, a crescut cu 3%.

Lanțul de patiserii franțuzești Bakehouse din Hong Kong a început să profite de modificarea gusturilor consumatorilor asiatici. Consumul anual de unt al acestei firme este, în prezent, de aproximativ 180 de tone, în creștere cu 96 de tone, comparativ cu situația din anul precedent, pe lângă cele 180 de tone de smântână, potrivit co-fondatorului Gregoire Michaud.

La fel ca și la Paris, lipsa untului și prețurile mari au forțat firma Bakehouse din Hong Kong să caute mai mulți furnizori într-o perioadă scurtă de timp.

Consumatorii nu se pot aștepta la vești bune prea curând. Prețurile la unt sunt afectate și de conflictele globale, perturbările pe lanțurile de aprovizionare și războaiele tarifare care au impulsionat cotațiile la alte materii prime.

Valul de căldură cu care s-a confruntat Europa în ultimele săptămâni ar putea agrava situația. Temperaturile ridicate pot reduce producția de lapte a vacilor, și în paralel majorează cererea pentru alte produse care au nevoie de lapte, cum este înghețata. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Daniel Badea, editor online: Irina Giurgiu)