În centrul Tirolului austriac, un laborator de cercetare utilizează de acum ADN-ul pentru a depista mierea falsă importată în UE, o metodă care ar putea să îi protejeze pe apicultori de concurența neloială, informează AFP.

Înființată în 2018 la Voels, o localitate situată în apropiere de Innsbruck, Sinsoma este una dintre puținele companii din Europa care certifică în acest fel compoziția substanței siropoase.

Această expertiză este utilizată în prezent pentru a descoperi numeroase fraude.

'Este într-adevăr ceva nou pentru piața mierii', a explicat Corinna Wallinger, cofondatoare a companiei Sinsoma, care consideră că 'tehnologia' ar trebui să fie cu un pas înaintea trișorilor, care își schimbă constant practicile.

Adăugare de sirop

Uniunea Europeană (UE) este în alertă: între 2021 și 2022, 46% din cele 320 de loturi testate în 18 țări în timpul importului erau potențial alterate, analizele dezvăluind în special adăugarea de zahăr, fără ca acesta să fie înscris pe etichetă. Procentul era de numai 14% între 2015 și 2017.

Dintre loturile suspecte, 74% proveneau din China, principalul producător mondial, iar 93% din loturile turcești erau suspecte.

Or, este interzisă adăugarea de apă sau siropuri ieftine în miere pentru a umfla marjele de profit.

Având în vedere dificultatea de a detecta această fraudă, autoritățile de la Bruxelles au desemnat un grup de experți care vor trebui să ajute Uniunea Europeană 'să armonizeze metodele' până în 2028.

Testele ADN ar putea fi o parte a soluției, potrivit autorităților austriece pentru siguranță alimentară, care le-au utilizat pentru prima dată în acest an și așteaptă rezultatele.

Toți actorii din acest sector se ocupă de această problemă, ca în cazul lanțului de supermarketuri Spar, care și-a retras temporar gama de produse de pe rafturi la sfârșitul anului trecut, în urma unui scandal, pentru a le examina cu atenție.

Miza este mare: UE este al doilea mare importator mondial după Statele Unite și, pe lângă faptul că induce în eroare consumatorii, această miere falsă și abundentă subminează industria apicolă.

O nouă etichetă

'Cu produsele noastre artizanale autentice, este imposibil să concurăm' în materie de prețuri, a declarat cu regret Matthias Kopetzky, care administrează aproape 350 de stupi la Viena.

Prezentând unul dintre stupii săi de pe dealurile de lângă capitala austriacă, pe care le gestionează lucrând cu mâinile goale și fără echipament de protecție, el explică faptul că siropul de glucoză este de patru până la cinci ori mai ieftin decât produsul original pe care îl înlocuiește.

Dar cum poate fi detectat 'intrusul' de pe fundul borcanului? Indiferent dacă este importată din Ucraina sau din Argentina - ceilalți mari furnizori ai UE - 'mierea este plină de urme de ADN de la plantele polenizate', a explicat Corinna Wallinger, a cărei companie percepe 94 de euro pentru cel mai simplu dintre testele pe care le efectuează.

Prin urmare, dacă un eșantion nu conține prea mult ADN sau dacă există în el ADN din orez, o plantă evitată de albine, există o șansă mare ca acel produs să pretindă că este altceva decât este în realitate.

Rămâne de văzut dacă această metodă va fi validată în toate situațiile: experții semnalează posibile deficiențe și solicită instituirea unui proces riguros pentru a garanta fiabilitatea acesteia.

'Asta este întreaga problemă. Dacă tergiversăm generalizarea unui proces, pierdem teren în fața fraudatorilor', a adăugat Corinne Wallinger.

Până atunci, o directivă europeană recentă impune noi reguli de etichetare: de la mijlocul anului 2026, numele principalelor țări producătoare vor trebui să figureze pe borcanele de miere, împreună cu procentajul fiecărei origini.

În sfârșit, se face astfel dreptate apicultorului austriac, care afișează deja proveniența vieneză a produselor sale pentru a îi atrage pe clienții preocupați de calitate. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)