Curtea de Conturi Europeană (ECA) a arătat miercuri, într-un nou raport, că este dificil să se stabilească cu exactitate câţi bani de la UE au fost utilizaţi pentru a ajuta statele membre să îşi digitalizeze sistemele de sănătate.

"În perioadele de programare 2014-2020 şi 2021-2027, s-au prevăzut 2,4 miliarde de euro prin intermediul politicii de coeziune şi o sumă suplimentară de 13,6 miliarde de euro prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), creat în urma pandemiei de COVID-19. Alte fonduri au fost puse la dispoziţie şi prin alte programe. Cu toate acestea, unele state membre au întâmpinat dificultăţi în a solicita şi a utiliza sprijinul din partea UE din cauza complexităţii procedurilor de accesare a diferitelor programe de finanţare", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Pandemia de COVID-19 a intensificat considerabil necesitatea ca, în întreaga UE, să se furnizeze servicii medicale prin intermediul tehnologiei digitale ("e-sănătate"). Ea a sporit totodată nevoia de coordonare şi de fluxuri mai bune de date privind sănătatea la nivelul de ansamblu al UE. Deşi responsabilitatea pentru politicile de sănătate şi pentru organizarea şi prestarea de servicii de sănătate şi de îngrijire medicală rămâne în sarcina statelor membre, Uniunii Europene îi revine rolul de a sprijini aceste acţiuni, susţine sursa citată.

"Fondurile din partea UE pentru digitalizarea serviciilor medicale au fost puse la dispoziţie prin diverse programe gestionate de diferite departamente ale Comisiei Europene, cu reguli specifice şi cu proceduri de gestionare diferite. Din această cauză, unele state membre au avut dificultăţi în a identifica şi a solicita fondurile UE care erau disponibile", a declarat Joelle Elvinger, membra Curţii responsabilă de acest audit, citată în comunicat.

Auditorii au constatat că, în ansamblu, Comisia a furnizat sprijin şi orientări eficace şi că proiectele auditate din ţările selectate (Spania, Malta şi Polonia) au contribuit la digitalizarea serviciilor medicale. De exemplu, un proiect s-a axat pe îmbunătăţirea monitorizării de la distanţă a bolilor cronice. Un altul a contribuit la crearea unei platforme electronice naţionale de sănătate, la digitalizarea spitalelor şi la conectarea acestora la platforma naţională.

Raportul de audit scoate la iveală însă mai multe probleme. Statele membre au întâmpinat obstacole în utilizarea fondurilor din partea UE. De exemplu, gama de opţiuni de finanţare era complexă, capacitatea administrativă nu era suficientă şi cofinanţarea naţională era greu de obţinut în unele cazuri. De asemenea, auditorii au constatat că nici Comisia, nici majoritatea statelor membre nu dispun de o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra fondurilor de la UE utilizate pentru digitalizarea serviciilor de sănătate.

Comisia a urmărit progresele înregistrate în digitalizarea serviciilor medicale prin intermediul indicelui de referinţă privind e-guvernarea (începând cu 2022) şi al indicatorului de e-sănătate al deceniului digital (începând cu 2023). Aceşti indicatori folosesc metodologii diferite şi au scopuri diferite, dar acoperă aspecte similare ale accesului la dosarele electronice de sănătate. Auditul a scos la iveală unele deficienţe în această privinţă, de exemplu în ceea ce priveşte exactitatea informaţiilor şi metodologia de punctare.

Auditorii recomandă Comisiei să amelioreze, până în 2026, nu numai exactitatea informaţiilor pe care le oferă părţilor interesate, ci şi raportarea cu privire la utilizarea fondurilor puse la dispoziţie de UE în cadrul diferitelor programe de finanţare pentru digitalizarea serviciilor medicale. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)