Industria nucleară şi cea solară, precum şi tranziţia industriei auto reprezintă pilonii principali ai creşterii Ungariei pe termen lung şi toţi derivă din obiectivul ţării de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, a declarat, miercuri, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea ministerială organizată în cadrul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).

"Am stabilit foarte clar şi obligatoriu din punct de vedere legal că până în 2050 Ungaria va atinge neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ajungem acolo pas cu pas. Astfel, până în 2030, avem ca obiectiv ca 90% din generarea noastră de electricitate să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.(...) Industria nucleară, industria solară şi tranziţia industriei auto sunt cei trei piloni principali ai creşterii noastre pe termen lung şi toţi derivă din poziţia noastră de a deveni neutri din punct de vedere al carbonului până în 2050", a spus Szijjarto.

Acesta a subliniat că cele două modalităţi prin care Ungaria poate genera energie electrică în volum mare, în mod fiabil şi protejând mediul, sunt energia nucleară şi cea solară.

"În primul rând, suntem o ţară care nu are câmpuri de petrol sau gaze şi suntem o ţară fără ieşire la mare. Considerăm că ţara noastră este frumoasă, prin urmare nu dorim să stricăm peisajul cu turbine eoliene. Aşadar, cele două moduri prin care putem genera electricitate în volum mare, într-un mod fiabil şi protejând mediul, sunt energia nucleară şi cea solară", a afirmat ministrul ungar.

El a menţionat că, în prezent, 50% din electricitatea generată în Ungaria este energie nucleară şi că s-a decis construirea a două noi reactoare care vor fi conectate la reţea la începutul următorului deceniu. Acestea vor adăuga 2.400 de MW la capacitatea existentă, de 2.000 de MW, şi vor ajuta la creşterea ponderii energiei nucleare la 70%. Totodată, a precizat el, cu aceste două noi reactoare emisiile vor putea fi reduse cu 17 milioane de tone de CO2 anual şi importurile de gaze cu aproximativ 2,5 până la 3 miliarde de metri cubi anual.

"Cu investiţia în energia nucleară vom crea 3.000 de locuri de muncă direct şi aproximativ 11.000 indirect. Construcţia şi operarea celor două noi reactoare vor creşte PIB-ul nostru pentru o perioadă de 60 de ani undeva între 50 şi 65 miliarde de dolari. Cele două noi reactoare vor asigura alimentarea sigură şi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru 1,8 milioane de gospodării din Ungaria. Dacă comparăm investiţia în energie nucleară cu orice altă investiţie în generarea de electricitate neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, vedem că acest impact multiplicator asupra economiei este cel mai bun când vine vorba de investiţiile în energie nucleară", a punctat Peter Szijjarto.

El a adăugat că Ungaria se află în faza de pregătire pentru a iniţia prelungirea duratei de viaţă a celor patru reactoare deja operaţionale.

În ceea ce priveşte energia solară, ministrul ungar a precizat că în ultimii 5 ani capacitatea a crescut de 8 ori, în prezent fiind de 6.700 de MW, reprezentând 47% din întreaga capacitate a centralelor electrice din ţară.

Pe de altă parte, Szijjarto a semnalat că Ungaria se află într-o poziţie unică în ceea ce priveşte industria auto, fiind una dintre cele trei ţări din lume unde toţi cei trei producători germani de maşini premium au fabrici şi singura ţară din Europa unde cinci dintre cele mai mari zece companii de fabricare a bateriilor electrice sunt prezente.

"Deci, maşinile electrice germane funcţionează cu baterii electrice chinezeşti, aceasta este realitatea, şi lucrează împreună în Ungaria foarte strâns. Imaginaţi-vă că există fabrici chineze şi germane care au fost construite în locaţii vecine. Nu doar în acelaşi oraş, aceeaşi ţară, ci în locaţii vecine pentru a putea să se aprovizioneze reciproc. Dacă nu suntem capabili să realizăm tranziţia electrică a industriei auto şi a transportului, nu vom putea atinge obiectivele noastre climatice şi de mediu. Prin urmare, cred că tranziţia la mobilitatea electrică va avea un impact uriaş asupra economiei europene. În prezent, în Ungaria avem a patra cea mai mare capacitate de producţie a bateriilor electrice. Pe măsură ce marile investiţii din Ungaria vor fi finalizate, vom fi pe locul doi în lume. Nu ţintim poziţia numărul unu pentru că aceasta este ocupată de China şi nu dorim să ne punem aşteptări nerealiste", a punctat ministrul ungar.

Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat s-au reunit, marţi şi miercuri, la Palatul Parlamentului, la a cincea reuniune a P-TECC, organizată de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council. Reuniunea ministerială de miercuri se concentrează pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor transatlantice de securitate energetică şi climă. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)