Guvernele din Europa de Est majorează emisiunile de obligaţiuni până la un nivel record, pentru a finanţa adâncirea deficitelor bugetare, tocmai când turbulenţele de pe pieţele emergente fac cererea mai puţin fiabilă, transmite Bloomberg.

Oferta de obligaţiuni locale şi internaţionale a crescut în acest an, vânzările de obligaţiuni pe pieţele internaţionale atingând un nivel record de 36 de miliarde de dolari pentru cei mai activi emitenţi din regiune, în frunte cu Polonia şi România. Ultima ţară din regiune care a accesat pieţele internaţionale a fost Serbia, care în cursul acestei săptămâni a strâns 1,5 miliarde de dolari.

Analiştii de la ING Bank NV estimează că Polonia va fi nevoită să majoreze emisiunile de obligaţiuni la finele acestui an şi, cel mai probabil, va concura cu Arabia Saudită pentru titlul de cea mai mare emisiune de eurobonduri din rândul pieţelor emergente în 2024. Cehia este una dintre puţinele ţări din Europa de Est care nu se confruntă pe presiuni de finanţare pe partea fiscală, susţin analiştii Frantisek Taborsky şi James Wilson.

"Deşi situaţia rămâne gestionabilă, cererea este în scădere iar datele sugerează ieşiri ale investitorilor străini", susţin analiştii de la ING.

Pe lângă problemele economice interne, autorităţile responsabile pentru gestionarea datoriei publice trebuie să facă faţă şi modificării contextului economic care acum arată spre o amânare sau o limitare a reducerilor de dobândă în acest an din partea marilor bănci centrale, ceea ce reduce atractivitatea unor active mai riscante. Costurile cu împrumuturile au crescut pentru emitenţii din regiune, un exemplu fiind Ungaria, unde randamentele pentru obligaţiunile pe 10 ani în moneda locală au crescut cu până la 100 de puncte de bază.

Banca Centrală Europeană a coborât joi dobânda de bază, pentru prima dată în ultimii cinci ani, însă oficialii instituţiei au avertizat că nu se vor grăbi cu noi decizii de reducere. O incertitudine şi mai mare există în SUA, unde inflaţia încăpăţânată i-a forţat pe investitori să îşi revizuiască aşteptările referitoare la relaxarea politicii monetare, ceea ce limitează intrările de capital în economiile emergente.

"Cererea nu a fost una puternică pentru că poziţia Fed nu a permis ca fonduri suplimentare să meargă spre obligaţiunile emise de statele emergente", spune Viktor Szabo, manager de fond la Abrdn Plc.

Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, Polonia, cea mai mare economie şi totodată cel mai mare emitent de obligaţiuni din Europa de Est, ar putea înregistra un deficit bugetar de 5,4% din PIB în acest an, o agravare faţă de un deficit de 5,1% din PIB în 2023, în condiţiile în care majorarea investiţiilor în apărare şi cheltuieile sociale amână procesul de consolidare bugetară.

Deficitul bugetar al Ungariei s-a umflat până la 7,2 miliarde de dolari în primele patru luni ale anului, pe măsură ce revenirea economică modestă nu generează la fel de mult venituri pe cât estimau autorităţile. Ministrul ungar al Economiei, Maton Nagy, a promis luna trecută că va reduce deficitul fără a recurge la austeritate.

Guvernul de la Bucureşti are şi el probleme în a reduce cheltuielile în timp ce se confruntă cu presiuni din partea sindicatelor pentru a majora salariile angajaţilor din sectorul public înaintea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale de la finele anului.

În contrast, autorităţile din Cehia vor să revină la o poziţie fiscală conservatoare şi să inverseze valul de împrumuturi contractate în perioada pandemiei, în pofida protestelor opiniei publice faţă de reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe.

"Cehia a fost singura care a derulat o ajustare fiscală adevărată, reducând deficitul cu un punct procentual în primele patru luni. Situaţia fiscală este nefavorabilă în Polonia, Ungaria şi România, dar cred că Ungaria va anunţa noi măsuri după alegerile europarlamentare", a spus Viktor Szabo. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)