O masă rotundă cu privire la noile tehnici de editare genomică (NGT) a fost organizată vineri de agenţia de presă BTA la Sofia, iar printre participanţi s-au numărat politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai organizaţiilor din industrie.

Organizarea acestei mese rotunde a fost determinată de poziţia încă neclară a Bulgariei pentru votul din 11 ianuarie de la Bruxelles cu privire la propunerea Comisiei Europene de reglementare a NGT. Conform documentului Comisiei, această nouă generaţie de organisme modificate genetic nu vor fi supuse verificărilor şi evaluărilor de risc. Propunerea a fost supusă deja la vot în data de 11 decembrie 2023, însă miniştrii Agriculturii din statele membre au respins-o. Bulgaria s-a abţinut.

Asociaţia AGROLINK, reprezentanta unei coaliţii de ONG-uri şi asociaţii pentru protecţia mediului, a subliniat că există o opinie negativă împărtăşită de organizaţiile din societatea civilă, oameni de ştiinţă, doctori, avocaţi şi consumatori cu privire la propunerea Comisiei.

Potrivit inginerului Svetla Nikolova, de la AGROLINK, propunerea de reglementare a venit la presiunea lobby-ului din agrochimie. Nikolova a spus că noile organisme modificate genetic, create în urmă cu 12 ani, nu şi-au făcut treaba nici măcar la nivel de laborator. Nikolova a menţionat poziţia exprimată de Agenţia Naţională pentru Alimentaţie, Mediu şi de Siguranţa Sănătăţii în Muncă (Anses) din Franţa în data de 21 decembrie, potrivit căreia propunerea de reglementare a fost scrisă din mers, fără motivaţie ştiinţifică şi este inaplicabilă. Lipsa evidentă de sprijin pentru acest document în rândul miniştrilor Agriculturii este un avertisment pentru legislatori că excluderea noilor tehnici de editare genomică de la regulile în vigoare în UE cu privire la organismele modificate genetice va inunda piaţa europeană cu noi seminţe modificate genetic şi va consolida monopolurile în agricultură.

Borislav Borisov de la Asociaţia Satelor din Bulgaria a spus că în prezent Bulgaria se află într-un moment cheie în care trebuie să decidă dacă susţine sau nu principiile care au legătură nu doar cu cultura agricolă din Bulgaria, ci şi cu securitatea alimentară.

Profesorul Vesselin Dochev de la Institutul pentru Agricultură de la Shumen a spus la rândul său că nu este corect ca noile tehnici de editare genomică să fie lăsate fără control. Statele membre care au semnat o declaraţie comună împotriva propunerii de reglementare cer o etichetare corectă a noilor organisme modificate genetic, astfel încât consumatorii, fermierii, producătorii de seminţe, traderii şi procesatorii să poată să le recunoască şi să le evite în orice moment. De asemenea, noile organisme modificate genetic ar trebui să fie supuse în continuare analizelor de risc şi de conformitate a lor cu principiul preventiv al UE.

Ivelin Tonchev de la Blizkata Ferma, o fermă organică din apropiere de Sofia, a spus că această fermă practică agricultura regenerativă pentru că, după mai mulţi ani de agricultură convenţională, solul are nevoie de refacere. Potrivit lui Tonchev, argumentul că noile tehnici de editare genomică vor ajuta la eradicarea foametei globale aruncă praf în ochii societăţii, pentru că foametea este rezultatul unor decizii cu caracter politic şi nu pentru că nu există hrană.

"Cu metodele de selecţie convenţională putem hrăni populaţia lumii", a spus Ivelin Tonchev.

Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)