Economia germană va creşte foarte puţin în 2024, după declinul din 2023, arată cele mai recente previziuni publicate vineri de Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei), transmit Reuters şi Bloomberg.

Încetinirea exporturilor afectează industria, cheltuielile se consum sunt reduse iar costurile mai ridicate de finanţare pun o frână investiţiilor, avertizează Bundesbank. Totuşi, instituţia a îmbunătăţit previziunile din acest an, când se aşteaptă la un declin al economiei Germaniei de 0,1%, după ce anterior estimase o scădere de 0,3%.

"De la începutul lui 2024, economia germană ar urma să revină pe un trend ascendent şi gradual creşterea va accelera", susţine preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. Expansiunea celei mai mari economii europene ar urma să accelereze de la 0,4% în 2024 la 1,2% în 2025.

"Exporturile vor creşte în urma majorării vânzărilor pe pieţele externe. Şi, datorită pieţei forţei de muncă stabile, a creşterii solide a salariilor şi a scăderii inflaţiei, cheltuielile de consum vor creşte", se arată în raport.

Dar analiştii avertizează că piaţa muncii începe să dea semne de slăbiciune: în noiembrie rata şomajului a urcat la cel mai ridicat nivel din 2021.

Germania intenţionează să revină anul viitor la limitarea împrumuturilor nete noi, a anunţat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după ce partidele din coaliţia aflată la guvernare au ajuns la un acord privind bugetul, după o lună de negocieri dificile. Planurile de cheltuieli ale Berlinului au fost date peste cap de o decizie de luna trecută a Curţii Constituţionale, care a împiedicat Executivul german să transfere fonduri necheltuite în valoare de 60 miliarde de euro dedicate combaterii pandemiei spre iniţiative verzi.

Bundesbank a precizat că previziunile sale au fost finalizate înainte ca Executivul să ajungă la un acord privind bugetul pe 2024. "Conform evaluărilor preliminare, totuşi, nu vor fi modificate semnificativ perspectivele fiscale şi macroeconomice", a precizat instituţia.

În privinţa inflaţiei, care a contribuit la dificultăţile cu care se confruntă Germania, Bundesbank estimează o încetinire mai rapidă decât estima anterior. Preţurile de consum ar urma să crească cu 6% anul acesta şi cu 2,5% în 2025. Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, va avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la 2%.

"Inflaţia scade în Germania dar este prea curând să credem că toate problemele s-au rezolvat. Înăsprirea politicii monetare a dus la scăderea inflaţiei", a declarat Nagel, care este şi membru în consiliul guvernatorilor BCE.

Proiecţiile Bundesbank au fost publicate la o zi după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi menţinerea nemodificată a dobânzilor, pentru a doua oară consecutiv, şi a redus estimările privind inflaţia.

Anul acesta, BCE a majorat dobânzile la un nivel ridicat record, dar datele surprinzătoare privind inflaţia exclud o nouă înăsprire a politicii monetare, mutând dezbaterea spre momentul la care va începe reducerea dobânzilor.

Ca urmare a deciziei adoptate joi, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% şi, respectiv, 4%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii de la lansarea monedei euro în 1999. În urmă cu doar 14 luni, aceeaşi dobândă era la un minim record de minus 0,5%, ceea ce însemna că băncile plăteau pentru a-şi depozita numerarul în siguranţă la BCE.

Dar preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avut un ton prudent: "Nu trebuie în niciun caz să lăsăm garda jos. Nu discutăm deloc despre reducerea dobânzilor".

Din cauza problemelor din sectorul industrial, Germania a fost una dintre economiile europene cu cele mai slabe performanţe în acest an. AGERPRES/ (AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)