Comisia Europeană s-a arătat mai optimistă decât auditorii UE, atunci când a prezentat realizările obţinute pe baza bugetului UE, deşi procedurile pe care Executivul comunitar le utilizează pentru a raporta cu privire la performanţă sunt adecvate, dar se mai pot aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea datelor, susţine Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport publicat luni.

Gardianul finanţelor UE subliniază că executivul UE nu împărtăşeşte concluziile auditorilor referitor la gestiunea bugetară din anumite domenii de cheltuieli ale UE, de exemplu, în domeniul coeziunii (prima politică a UE în materie de cheltuieli) şi legat de fondul de redresare în urma COVID-19 (cel mai mare fond al UE), în cazul cărora auditorii au detectat de fapt mai multe erori.

Ca parte a pachetului său de raportare financiară, Comisia publică raportul său anual privind gestionarea şi performanţa, prin intermediul căruia colegiul comisarilor îşi asumă totodată răspunderea politică globală pentru gestiunea bugetului UE. Acest raport de nivel înalt privind performanţa descrie execuţia bugetului UE şi performanţa programelor şi politicilor UE şi este de o importanţă crucială pentru Parlamentul European şi pentru Consiliul UE, în faţa cărora Comisia trebuie să dea seamă pentru execuţia bugetului UE în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune, actualmente în curs.

"Bugetul UE este un mijloc esenţial de îndeplinire a obiectivelor UE, iar organismele de supraveghere ale Uniunii trebuie să aibă la îndemână informaţii fiabile. Procedurile Comisiei pentru raportarea sa la nivel înalt sunt adecvate per ansamblu, însă considerăm că mai este loc de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea datelor legate de performanţă, raportarea Comisiei cu privire la performanţa bugetară fiind în mod frecvent mai optimistă decât a noastră", a declarat Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii responsabil de analiză.

Auditorii subliniază că au solicitat Comisiei să amelioreze colectarea şi monitorizarea datelor legate de performanţă, precum şi raportarea cu privire la performanţă, în peste o treime din rapoartele lor de audit al performanţei elaborate pe diverse teme. În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare ale UE din 2022 în cuantum de 196 de miliarde de euro, auditorii au raportat, în octombrie 2023, un nivel de eroare în cadrul plăţilor mai mare (4,2%) decât cel raportat de Comisie (1,9%). Cea mai mare diferenţă se observă în domeniul cheltuielilor legate de coeziune, care s-au ridicat în total la 79 de miliarde de euro, adică la 40% din bugetul UE: auditorii au raportat o rată de eroare de 6,4%, în timp ce estimarea maximă a Comisiei a fost de 2,6%.

Mai mult, pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) - fondul de redresare în urma COVID-19 al UE, în valoare de 723 de miliarde de euro -, auditorii au identificat probleme în legătură cu mai multe jaloane şi ţinte care ajută la ţinerea sub control a fondului, în timp ce, conform raportării Comisiei, toate jaloanele şi ţintele fuseseră atinse în mod satisfăcător pentru plăţile efectuate în 2022. În plus, anul trecut, auditorii au constatat că Comisia a supraestimat contribuţia politicii agricole comune (PAC) la cheltuielile legate de climă cu 9 miliarde de euro, constatare care este valabilă şi pentru raportul privind gestionarea şi performanţa analizat, dat fiind că metodologia actualizată de urmărire a acestor cheltuieli se aplică abia începând cu 2023.

Auditorii nu au identificat alte neconcordanţe în cursul examinării principalelor aserţiuni financiare din raportul Comisiei. Cu toate acestea, deşi face referire la creşterea bruscă a ratelor dobânzii şi a inflaţiei, care exercită o presiune semnificativă asupra bugetului UE (după cum au semnalat şi auditorii în raportul lor anual privind bugetul UE pentru exerciţiul 2022), raportul nu menţionează angajamentele bugetare restante ale UE, care, potrivit auditorilor, au atins un nivel record de 453 de miliarde de euro.

Auditorii recunosc totuşi că Comisia a abordat chestiunea angajamentelor restante în prognoza sa pe termen lung. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)